Faleze scumpe, lucrări proaste: moştenirile lăsate de primarii Mangaliei, de la Ceauşescu până la Radu, în imagini

Din când în când, primarul Mangaliei îşi face apariţia pe reţelele de socializare. Spre indignarea cetăţenilor nemulţumiţi de administraţia lui şi bucuria aplaudacilor de serviciu. Pe străzi, îl vedem ceva mai puţin. E prezent mai ales pe acolo pe unde, de bine de rău, a aşternut niţel bitum sau granit de China, sau la pozica de grup cu pensionarii premiaţi pentru vârste onorabile.

Ieri, ne spune Cristian Radu, a fost pe Rozelor, unde, cu bucurie, şi-a vizitat un fost profesor de desen. Că nu l-a putut vizita în galeria pe care a promis-o artiştilor plastici din urbe, hăt!, în prima lui campanie electorală – da, chiar aia cu „Nu mai e cazul/Am schimbat macazu’ ” a lui Mărgineanu – asta e altă poveste. Doar mâna întinsă după voturi, trebuie să aibă „ataşată” şi povestea.

Din păcate, domnul primar nu a coborât, măcar aşa, un pic, şi pe faleza Mangaliei. Trecând peste digurile care sunt praf şi pulbere şi de care se dezice de câte ori poate, în ciuda faptului că mai toate instituţiile statului i-au spus că aceste zone aparţin primăriei, domnul edil la al treilea mandat ar fi putut să constate că: porţiunile lăsate moştenire de Ceauşescu sunt distruse in mare parte, cele lăsate de Zanfir Iorguş sunt pe jumătate în paragină, cele ale lui Tusac sunt sparte şi inutilizabile, iar cele pe care şi le atribuie domnul Cristian sunt de o calitate cel puţin îndoielnică.

Ca să nu îl mai punem pe drumuri inutil – are, omul, treabă în birou, stă, grămadă, Mangalia pe umerii lui – îi lăsăm şi noi fotografiile astea cu faleza oraşului. Bonus, mirifica platforma din faţa Casei de Cultură, înţesată de fire electrice neizolate, precum şi gropanul de lângă instituţia de cultură, prăfuită şi mucegăită, dar cu 40 de amploaiaţi în interior. Poze cu ce mai este prin staţiuni, i le prezentăm data viitoare…