7 mai 2024

Musulmanii din Mangalia, alături de cei din întreaga lume, sărbătoresc Kurban Bayram

Cei peste 70.000 de credincioşii musulmani din România celebrează de vineri, 1 septembrie, timp de patru zile, Kurban Bayram (Sărbătoarea Sacrificiului), unul dintre cele mai importante evenimente din religia islamică, ce are loc la finalul pelerinajului organizat la locurile sfinte de la Mecca.

La Geamia „Esmahan Sultan“ din Mangalia, cea mai veche moschee din România, timp de patru zile, este sărbătoare mare: credincioşii din localitate se bucură, alături de toţi musulmanii din lume, de Kurban Bayram-ul, Sărbătoarea Sacrificiului.

În cele patru zile de sărbătoare Kurban Bayram, credincioşii musulmani, cei care îşi pot permite material, dar şi fizic, acest lucru, merg la Mecca, la Casa lui Allah. „Pelerinajul, ce se desfăşoară după un ritual strict, reiterează pelerinajul iniţiatic al Profetului Muhammed (PbuH), la locurile sfinte ale religiei islamice, de la Mecca, Valea Mina, pe Muntele Arafat, Muzdalifa şi Medina, la care participă anual milioane de pelerini, dar şi puterea sacrificiului pentru credinţa în Creator, probată de Profetul Ibrahim.” Așa cum Bunul Allah ne poruncește în Coranul cel Sfânt „Nu vor ajunge la Allah carnea și sângele lor, ci va ajunge la El evlavia voastră. Astfel vi le-am supus vouă, pentru ca voi să-L preamăriți pe Allah, pentru că v-a călăuzit pe voi. Și binevestește celor care sãvârșesc fapte bune!” (Sura Al-Hajj, 37) „Și nu purcede pe pãmânt cu semeție, cãci tu nu vei despica pãmântul și nici nu vei atinge înãlțimea munților!” (Sura Al-‘Isra’, 37) Noi, musulmanii, nu trebuie să folosim această sărbătoare pentru a ne trufi, ci dimpotrivă, pentru a ne smeri în fața Lui Allah. Dacă nu înțelegem profunzimea spirituală a sacrificării, atunci acțiunile întreprinse vor fi doar de a suprima viața acestor animale. Kurbanul (animalul sacrificat) înseamnă apropiere… chemarea la apropiere. Într-o lume în care este urmărit doar câștigul, unde sufletele sunt ticsite de lucruri lumești, într-o lume în care pentru oameni primează partea materială, în care relațiile interumane sunt bazate pe un schimb reciproc de interese, în care sărmanii sunt lăsați de izbeliște, într-o lume civilizată, dar în care copiii mor fără de nicio vină, într-o lume în care fizic suntem apropiați, dar emoțional suntem indiferenți față de semeni, kurbanul ne apropie… unul de celălalt. Kurbanul ne apropie… de Bunul Allah!”, a precizat muftiul Muurat Iusuf pentru dcnews.ro.

Din prima zi de Kurban, musulmanii aduc mulţumiri lui Allah şi încearcă să îi ajute pe cei nevoiaşi. Se fac rugăciuni acasă şi în colectiv, la geamie şi, după posibilităţi, fiecare familie sacrifică un animal: oaie, batal, vită, bivol, cămilă şi capră, în funcţie de câţi membri are familia respectivă. Musulmanii spun că de Kurban Bairam carnea este cea mai dulce.

Animelele pentru sacrificiu trebuie să îndeplinească anumite condiţii: oaia si capra trebuie să aibă cel puţin un an, vaca sau bivolul doi ani, cămila cinci ani împliniţi. Toate trebuie să fie perfect sănătoase, şi „fără nici un cusur“, adică să nu fie oarbe, să nu aibă coarnele rupte, să nu fie şchioape, să nu fie slabe sau bolnave.

Dimineaţă de Bairam hogea trebuie să asiste la tăierea batalului. Chiar acolo, în curte, are loc o mică petrecere, ceva asemănător „pomenii porcului“ de la creştini. Sunt pregătite dulciurile şi mâncărurile tradiţionale: sarmale, plăcinta cu brânză – kârde, baclavale (care la tătari se fac cu nucă, iar la turci cu fistic) cu iaurt. După tăierea batalului se face geantâk-ul, şuberek-uri cu carne, precum şi tradiţionala tochitură din batal.

În fiecare dimineaţă, bărbaţii se vor duce la geamie, la rugăciune, iar în toate cele patru zile, familiile de musulmani se vor vizita reciproc, se va merge la rude, la părinţi.