De azi, timp de patru zile, la Geamia Esmahan Sultan din Mangalia, cea mai veche moschee din România, va fi sărbătoare mare: credincioşii din localitate se vor bucura, alături de toţi musulmanii din lume, de Kurban Bayram, Sărbătoarea Sacrificiului.
Kurban Bayram-ul celebrează momentul în care profetul Ibrahim – Avraam – a acceptat ca, la îndemnul lui Allah, să îşi sacrifice preaiubitul fiu, pe Ismail, în numele credinţei sale.
Pentru a-i arăta dragostea şi supunerea lui Allah, Ibrahim (Avraam) l-a pus pe Ismail pe o piatră, dar, după cea încercat de mai multe ori să îşi ucidă fiul, lovindu-l în zadar cu cuţitul, la un moment dat, Allah a trimis din ceruri un batal, cu care a fost înlocuit Ismail. Dumnezeu văzuse că profetul şi-a dovedit credinţa şi sinceritatea în faţa sa. De atunci credincioşii musulmani sărbătoresc, timp de patru zile, una dintre cele două cele mai mari sărbători religioase musulmane: Kurban Bayram-ul. Credincioșii musulmani consideră că, de Kurban Bayram, carnea sacrificată este cea mai dulce.
Înainte de Kurban Bayram, credincioşii musulmani, cei care îşi pot permite material, dar şi fizic acest lucru, merg la Mecca, la Casa lui Allah, o clădire cubică cu un etaj, ridicată, se spune, de Adam şi reconstruită de profetul Ibrahim (Avraam) şi de fiul său Ismail. Sărbătoarea Kurban Bayram se consumă la capătul unui ciclu de 12 zile de hagialâc în locurile sfinte ale islamului, la Mecca, Medina, pe muntele Arafat şi în Valea Mina, pe dealul Mudjalifa, la care participă anual peste 2 milioane de pelerini.
La Mecca, milioane de musulmani înconjoară, de şapte ori, Piatra Neagră – Kaaba. Toţi musulmanii plecaţi în pelerinaj trebuie să fie la poalele Muntelui Arafat cu o zi înainte de Kurban Bayram. Toate milioanele de credincioşi vor fi îmbrăcaţi în alb şi se vor ruga lui Allah, în „punctul“ cel mai important al credinţei musulmane – Kaaba. Hajj – pelerinajul – este cel de al cincilea stâlp al Islamului. Fiecare credincios trebuie să ajungă cel puţin o dată la Mecca, este ţelul fiecăruia dintre ei.
Respectând vechile tradiţii, mâine, credincioşii musulmani din Dobrogea vor parcurge simbolismul sacrificiului ritualic, la finalul Marii Rugăciuni Comune (Bayram Namazi) săvârşită în moscheile şi geamiile din localităţi.
Animalele sacrificate – perfect sănătoase
Pentru a întâmpina Kurban Bayram-ul, credincioşii fac curăţenie în case, în curte şi împrejurimi. Întreaga familie, cu mic cu mare, se primeneşte şi se îmbracă în haine speciale de bayram. Din prima zi de Kurban, musulmanii aduc mulţumiri lui Allah, pentru sănătatea familiei, iar în aceste zile de sărbătoare, cu zâmbetul pe buze faţă de vecini, rude, încearcă să îi ajute pe cei nevoiaşi. Se fac rugăciuni acasă şi în colectiv, la geamie şi, după posibilităţi, fiecare familie sacrifică un animal: oaie, batal, vită, bivol, cămilă şi capră, în funcţie de câţi membri are familia respectivă.
Animelele pentru sacrificiu trebuie să îndeplinească anumite condiţii: oaia si capra trebuie să aibă cel puţin un an, vaca sau bivolul doi ani, cămila cinci ani împliniţi. Toate trebuie să fie perfect sănătoase, şi „fără nici un cusur“, adică să nu fie oarbe, să nu aibă coarnele rupte, să nu fie şchioape, să nu fie slabe sau bolnave.
Sacrificiul animalelor de Kurban Bayram se face numai în prima, a doua şi a treia zi a Sărbătorii Sacrificiului. Măcelarul – obligatoriu un musulman – trebuie să respecte anumite reguli şi să ştie rugăciunea conform Coranului. Tăierea se face în prezenţa hogei (imamului), iar dacă toate aceste condiţii nu sunt respectate, carnea nu mai poate fi mâncată.
Carnea batalului – animalul cel mai des sacrificat în comunitatea turco-tătară din România – se împarte, după tradiţie, în trei părţi: una care se împarte săracilor, una rudelor şi vecinilor, iar cea de a treia se consumă în familie.
Există şi excepţii. De exemplu, în cazul în care o persoană este bolnavă şi promite înaintea lui Allah că, în cazul în care se va face bine, va sacrifica un batal, carnea animalului va fi împărţită exclusiv săracilor. La fel de important în timpul Kurban Bayram-ului, ca de altfel şi în cazul celorlalte sărbători musulmane, credincioşii sunt sfătuiţi să nu consume alcool sau să o facă cu măsură.
Balcavale, tochitură de batal şi plăcinte cu carne – specialităţile care nu vor lipsi de pe mesele credincioşilor
Dimineaţa de Kurban Bayram gospodinele îl aşteaptă pe hogea, care trebuie să asiste la tăierea batalului. Chiar în curţi se fac, ad-hoc, mici „petreceri“, ceva asemănător „pomenii porcului“ de la creştini. Meniul pentru Kurban Bayram este alcătuit din ciorbe, fasole cu carne de batal, sarmale, iahnie (carne tocată cu ceapă), pilaf, fripturi, salate, orez cu lapte (sutlac).
Cu câteva zile înainte harnicele musulmane începe să facă dulciurile şi mâncărurile tradiţionale, în afară de cele la se va folosi carnea de batal. Se fac plăcinta cu brânză – kârde, pida, sarailii, baclavale (care la tătari se fac cu nucă, iar la turci cu fistic) cu iaurt. După tăierea batalului se face geantâk-ul, şuberek-uri cu carne, precum şi tradiţionala tochitură din batal.
Copiii vor veni vin la colindat, urmând ca adulţii şi bătrânii să îi răsplătească cu dulciuri şi mici sume de bani. În fiecare dimineaţă bărbaţii se vor duce la geamie, la rugăciune, iar în toate cele patru zile, familiile de musulmani se vor vizita reciproc, se va merge la rude, la părinţi.
Muftiatul Culturlui Musulman din România a transmis, cu ocazia Kurban Bayram-ului:
Comunitatea musulmană celebrează vineri, 6 iunie 2025, prima din cele patru zile de Kurban Bayram, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul islamic, care se sărbătorește în luna Zilhigge, ultima lună din calendarul islamic.
Este Sărbătoarea Sacrificiului – Eid al Adha, o sărbătoare cu semnificaţie comemorativă, care amintește lumii de credința neclintită a profetului Ibrahim (Avraam), de valori precum empatia și respectul reciproc.
Kurban Bayramul este un bun prilej pentru orice credincios musulman fie mai atent la nevoile semenilor săi, să îi ajute pe cei aflați în dificultate și să se bucure de prezența celor dragi.
În prima zi de Kurban Bayram, după ce participă la slujba religioasă oficiată în lăcașurile de cult, credincioșii musulmani sacrifică animale a căror carne o împart celor posibilități materiale reduse.
Specific Sărbătorii de Kurban Bayram este și pelerinajul la locurile sfinte ale religiei islamice, pelerinaj care reface drumul Profetului Muhammed (PbuH) de la Mecca, Valea Mina, pe Muntele Arafat, Muzdalifa şi Medina. An de an, la pelerinaj participă milioane de credincioși musulmani din întreaga lume, acesta fiind, de altfel, unul din cei cinci stâlpi ai Islamului și o îndatorire a oricărui credincios musulman.
Cu prilejul Sărbătorii Sacrificiului, muftiul Muurat Iusuf, Șeful Cultului Musulman din România, adresează tuturor credincioșilor musulmani din România următorul mesaj:
„Stimați membri ai comunității,
În numele meu personal și în numele instituției pe care o reprezint, vă urez să vă bucurați de cele patru zile de sărbătoare în liniște, alături de familie și prieteni, să fiți bucuroși și împliniți, empatici cu cei din jur, să oferiți celor nevoiași nu doar tradiționalul Kurban, ci și speranță și încredere. Să rămânem uniți, să ne prețuim înaintașii și să deschidem orizonturi noi pentru copiii noștri!
Să ne rugăm ca acțiunile noastre să fie primite și ca fiecare gest de binefacere să deschidă porțile către o lume mai dreaptă, mai unită și mai milostivă.
Kurban Bayram fericit tuturor!
Kurban Bayramîmîz Qayîrlî bolsîn!
Kurban Bayramınız mübarek olsun!
Eid al Adha Mubarak!”
