Procurorul general al României, Alex Florența, a prezentat marți, într-o conferință de presă, concluziile anchetei despre războiul hibrid dus de Rusia în România. Tot azi, Călin Georgescu și alte 21 de persoane sunt acuzate de tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și alte infracțiuni conexe. Printre inculpați se numără fostul candidat la prezidențiale, Călin Georgescu.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a finalizat, la 15 septembrie 2025, rechizitoriul în dosarul 6720/284/P/2024, dispunând trimiterea în judecată a 22 de persoane acuzate de tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și alte infracțiuni conexe. Printre inculpați se numără fostul candidat la prezidențiale, Călin Georgescu, și Potra Horațiu, considerat liderul grupului paramilitar.

În continuarea comunicatelor de presă din 26 februarie 2025, 1 august 2025 și 4 august 2025, procurori din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus trimiterea în judecată a 22 de inculpați:

•    un inculpat (trimis în judecată în altă cauză) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale și comunicarea de informații false, în formă continuată (două acte materiale);

•    un inculpat (arestat preventiv în lipsă), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept și instigare publică;

•    doi inculpați (arestați preventiv în lipsă), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale;

•    doi inculpați (sub controlul judiciar) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale și orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept;

•    16 inculpați (sub controlul judiciar) sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

În rechizitoriu, procurorii au reținut că, în contextul Hotărârii nr. 32 din data 6 decembrie 2024 a Curții Constituționale a României prin care s-a dispus anularea alegerilor prezidențiale din România din anul 2024, în dimineața zilei de 7 decembrie 2024, între orele 10:51 – 12:01, primul inculpat, fost candidat la respectivele alegeri, s-a întâlnit pe raza localității Ciolpani, jud. Ilfov, în incinta unui centru de echitație, în condiții de clandestinitate, cu cel de-al doilea inculpat (mercenar cu activitate în zone de conflict internațional și implicare în activități de recrutare și instruire paramilitară, de a cărui susținere s-a bucurat pe perioada derulării campaniei electorale precum și anterior, în scopul pregătirii acesteia).

Cei doi inculpați au pus în discuție un plan conform căruia al doilea inculpat, împreună cu persoane din cercul său relațional, cu pregătire militară sau capacități operative specifice pregătirii militare, urmau să desfășoare în data de 8 decembrie 2024 în municipiul București, în contextul unor acțiuni de protest, acțiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului pașnic al acțiunilor de protest în manifestații caracterizate prin violență. Strategia urmărea, prin contagiune emoțională și comportamentală dublată de manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat.

Cu referire la acțiunile primului inculpat, procurorii au evidențiat că acțiunile acestuia, materializate în organizarea în condiții de clandestinitate a întâlnirii și în discutarea planului privind conduita de urmat, ținând cont de toate circumstanțele reale și personale, de relațiile anterioare dintre inculpați, și demersul de contactare a liderului unei organizații radical-naționaliste, cu mesajul că în ziua următoare va transmite susținătorilor săi un îndemn acțional concret, precum și comunicarea de informații false cu caracter alarmist și potențial manipulator și adresarea unor îndemnuri vizând continuarea votului – în ciuda deciziei de anulare a alegerilor, în cadrul unei emisiuni difuzată de un post de televiziune în seara zilei de 7 decembrie 2024, au întreținut, respectiv întărit rezoluția infracțională a celui de-al doilea inculpat.

Ca urmare a planului stabilit, cel de-al doilea inculpat a organizat/coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, iar în cadrul acestuia s-a stabilit deplasarea spre municipiul București cu 7 autoturisme, urmând ca, după ajungerea în capitală, membrii săi să declanșeze proteste împotriva organelor care exercită autoritatea de stat, apte să atragă angrenarea și largul suport al populației. Protestele urmau a fi deturnate în acțiuni violente apte să desăvârșească politica revizionistă a primului inculpat, în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat și al asigurării reconfigurării ordinii constituționale, prin detașarea de principiile sale fundamentale și de regulile statului de drept, punând în pericol siguranța națională.

Subsecvent, în operaționalizarea planului infracțional, în aceeași zi de 7 decembrie 2024, după organizarea modului de deplasare și asigurarea logisticii, constând în autoturisme și un număr însemnat de obiecte periculoase, precum cuțite tip briceag, pumnale, cuțite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare și cozi de topoare, a două pistoale și a unui număr total de 65 de materiale pirotehnice din categoria F4 (cele mai periculoase dintre cele permise pentru uz profesional, având un conținut mare de substanță explozivă cu potential de a produce explozii puternice, răni grave sau deces, incendii sau pagube materiale semnificative), grupul a început deplasarea, în mod organizat, spre municipiul București.

Ca urmare a unui apel efectuat la Serviciul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112, s-a procedat la efectuarea unor filtre de poliție care, în noaptea de 7/8 decembrie 2024, în intervalul orar 01.30 – 03.00, au reușit depistarea și oprirea în trafic, pe raza localităților Balotești-Săftica, jud. Ilfov, com. Mănești, jud. Dâmbovița, com. Cornești, jud. Dâmbovița și mun. București, sector 1, a celor 7 autoturisme, în 4 dintre acestea fiind descoperite obiectele periculoase menționate mai sus.

Toți cei 21 de membri ai grupului constituit au acționat în cunoștință de cauză în raport cu motivul deplasării pe raza municipiului București, respectiv în scopul anterior precizat, aderând la o formațiune organizată de tip paramilitar, controlată de cel de-al doilea inculpat.

Urmarea imediată a acțiunilor inculpaților a constat în punerea în pericol a securității naționale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională precum și pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condițiile legii.

Prin raportare la situația de fapt expusă anterior, procurorii au relevat următoarele aspecte jurisprudențiale:

În ceea ce privește noțiunea de ”ordine constituțională”, în cuprinsul Deciziei nr. 70/2023, Curtea Constituțională a reținut că aceasta desemnează un concept amplu descris şi dezvoltat în jurisprudenţa sa anterioară, din care rezultă, cu claritate, precizie şi previzibilitate caracteristicile, conţinutul şi limitele acesteia.

Astfel, prin Decizia nr. 611 din 3 octombrie 2017, Curtea a constatat că „respectarea statului de drept nu se limitează la această componentă, ci implică, din partea autorităţilor publice, comportamente şi practici constituţionale, care îşi au sorgintea în ordinea normativă constituţională, privită ca ansamblu de principii care fundamentează raporturile sociale, politice, juridice ale unei societăţi. Altfel spus, această ordine normativă constituţională are o semnificaţie mai amplă decât normele pozitive edictate de legiuitor, constituind cultura constituţională specifică unei comunităţi naţionale”.

Prin aceeaşi decizie, anterior citată, Curtea a mai reţinut că ordinea constituţională vizează şi „respectul pentru Constituţie” care „nu poate fi limitat la executarea literală a dispoziţiilor sale operaţionale. Constituţia prin însăşi natura sa, în plus faţă de garantarea drepturilor omului, oferă un cadru pentru instituţiile statului, stabileşte atribuţiile şi obligaţiile acestora. Scopul acestor dispoziţii este de a permite buna funcţionare a instituţiilor, (…).”

Reține în continuare Curtea că, potrivit doctrinei de drept penal, prin „ordine constituţională” se înţelege ordinea izvorâtă din normele şi principiile constituţionale de instituire a organelor statului şi a modului de funcţionare şi de îndeplinire a atribuţiilor acestora, în scopul funcţionării statului de drept şi respectării şi garantării drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Acţiunea armată şi acţiunile violente desfăşurate în mod clasic (în spaţiu terestru, aerian sau maritim sau, mai nou, în spaţiul cybernetic), dacă sunt exercitate în scopul schimbării ordinii constituţionale, prezintă un pericol deosebit pentru securitatea naţională, inclusiv pentru atributele fundamentale ale statului.

Încercările de lovituri de stat încalcă normele de drept penal, prin afectarea relațiilor sociale la care poporul a aderat (dându-le legitimitate) și care sunt pe deplin legitime prin adeziunea sa la politicile exercitate prin puterea de stat, produsă prin alegeri derulate cu respectarea legii fundamentale.

Într-un stat de drept întemeiat pe supremația Constituției și legalitatea exercitării puterii, orice tentativă de schimbare a ordinii constituționale pe cale extralegală, fie prin violență fizică, fie prin presiune sistemică, constituie o atingere gravă adusă principiilor fundamentale ale organizării statale.

Astfel de acțiuni nu doar că încalcă dispozițiile constituționale referitoare la modalitățile de revizuire a Legii fundamentale, dar transgresează și limitele admise ale manifestării suveranității populare, substituind voința democratică cu acțiuni arbitrare, ilegitime și destabilizatoare.

În această categorie a acțiunilor ilicite de o gravitate deosebită, contrare ordinii constituționale, pot fi incluse, în funcție de mijloacele utilizate și de natura pericolului social generat, o serie de conduite, atât clasice în manifestare, cât și adaptate realităților tehnologice și geopolitice actuale, specifice contextului modern al amenințărilor hibride.

Printre acestea, cu relevanță în prezenta cauză, se identifică tentativa de  subminare a autorității constituționale legitime și de declanșare a unor conflicte interne, de tip insurecțional sau paramilitar, toate în contextul unor acțiuni subversive de natură politică, desfășurate prin structuri extra-instituționale cu orientări ideologice radicale, adesea de factură naționalist-extremistă, manifestate prin forme organizatorice informale sau prin entități politice marginale, care își articulează discursul și acțiunile în opoziție sistematică față de instituțiile fundamentale ale statului și principiile ordinii constituționale.

Acestora li se adaugă manipularea informațională metodică, menită să altereze percepția publică și să erodeze încrederea în ordinea democratică.

Toate aceste forme de manifestare ilicită reprezintă, în esență, expresii moderne ale pericolului împotriva securității constituționale și legitimează aplicarea unor măsuri coercitive proporționale, în vederea protejării valorilor axiologice fundamentale ale statului român, perspectivă din care legea penală intervine în mod necesar ca instrument de apărare a ordinii constituționale, incriminând în mod expres, prin art. 397 Cod penal, faptele săvârșite în scopul înlăturării prin violență a autorităților constituționale ori al schimbării ordinii constituționale în afara cadrului legal.

Pe baza premizelor teoretice privind conceptul de putere de stat, înțeleasă ca expresie instituționalizată și legitimă a suveranității naționale exercitate exclusiv de popor prin reprezentanții săi aleși, rezultă că orice tentativă de obstrucționare, subminare sau împiedicare a exercitării acestei puteri, indiferent de forma sa, constituie o atingere gravă adusă ordinii constituționale și principiilor fundamentale ale statului de drept. Puterea de stat, ca relație juridico-politică oficială între guvernanți și guvernați, nu poate fi supusă unor presiuni sau ingerințe din partea unor grupuri sau entități sociale care, în mod unilateral, contestă legalitatea unor decizii adoptate de autorități competente.

În consecință, nu poate fi justificată, sub nicio formă, acțiunea unei părți a societății de a recurge la manifestări violente sau constrângătoare împotriva autorităților statului, chiar și în ipoteza în care acea parte apreciază că decizia contestată ar fi greșită ori abuzivă. O asemenea conduită nu doar că se plasează în afara cadrului constituțional și democratic al exprimării politice, dar este, prin natura sa, de natură să creeze dezechilibre instituționale majore, să afecteze stabilitatea ordinii publice și să îngreuneze sau chiar să împiedice exercitarea normală a funcțiilor fundamentale ale statului. Într-un regim democratic, contestarea deciziilor autorităților trebuie să se realizeze pe cale legală și pașnică, prin mijloace prevăzute de Constituție și lege, și nu prin acțiuni de forță care alterează echilibrul constituțional și amenință integritatea mecanismului juridico-politic.

Rechizitoriul cauzei a fost trimis la Curtea de Apel București, instanță competentă material și teritorial să judece cauza în fond.

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăţie.

Rechizitoriu 6720 284 P 2024 15 09 2024 Rechizitoriu 6720 284 P 2024 15 09 2024

Călin Georgescu, fost candidat la funcția de președinte al României, a fost chemat luni dimineață la sediul Parchetului General pentru a i se aduce la cunoștință o modificare esențială în dosarul penal în care este vizat.

De la calitatea de martor, acesta a devenit inculpat, fiind acuzat de complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, faptă care, conform legii, atrage o pedeapsă cu închisoarea între 10 și 20 de ani.

Într-un comunicat de presă al Parchetului de pe lângă ÎCCJ se arată că: „Informăm că procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus în cursul zilei de astăzi schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru unul dintre inculpați din infracțiunile de comunicarea de informații false și instigare la tentativă la comiterea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale în infracțiunile de complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale și comunicarea de informații false, în formă continuată (două acte materiale)„.

Procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, în cursul zilei de astăzi, punerea în mișcare a acțiunii penale față de o persoană fizică  sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:

– instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, în formă tentată, prev. de art.47 C.p rap. la art.32 C.p. rap. la art.397 alin.2 C.p.

– comunicarea de informații false, prev. de art.404 C.p.

– fals în declarații în formă continuată, prev. de art.326 alin. 1 C.p. cu aplic. art.35 alin.1 C.p. (privind sursele de finanțare a campaniei electorale și declarațile de avere)

– iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, prev. de art. 3 alin.1 din O.U.G. 31/2002

– promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, prev. de art. 5  din O.U.G. 31/2002

– iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii, prev. de art. 6 alin.1 din Legea 157/2018.

Precizăm că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

UPDATE: Călin Georgescu a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile.

Călin Georgescu a fost oprit de polițiști în trafic, pentru punerea în executare a unui mandat de aducere.

Acesta este dus la Parchetul General, pentru audieri în dosarul în care procurorii și polițiștii efectuează miercuri percheziții în mai multe județe.

Călin Georgescu va fi audiat în legătură cu ascundere de informații privind finanțarea campaniei și sprijinire de grup infracțional. Deocamdată acesta nu este pus sub acuzare.

Ridicarea lui Georgescu s-a făcut în timp ce în țară sunt zeci de percheziții la locuințele lui Horațiu Potra și la apropiații acestuia.

Patriarhia Română a transmis un comunicat de presă în care arată că se delimitează de afirmațiile lui IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, care, într-un interviu pentru Le Figaro îl elogiază pe fostul candidat la prezidențiale, Călin Georgescu.

IPS Teodosie a afirmat că Georgescu „este un credincios, nepot și strănepot de preot, care apără valorile creștine și se interesează de viața de zi cu zi a românilor. Spre deosebire de majoritatea celorlalți candidați, el are un temperament echilibrat, nu ridică niciodată vocea și nu se dezminte. Desigur, cum diavolul există peste tot, există oameni care i se opun. Dar majoritatea credincioșilor mei îmi împărtășesc aprecierea. Noi credem că domnul Georgescu este un trimis al lui Dumnezeu”, a spus, la slujbă, IPS Teodosie, conform Le Figaro, publicație citată de G4Media.

Totodat[, Arhiepiscopul Tomisului a spus despre Vladimir Putin că „Nu trebuie să ne temem de el, este un om al împăcării, precum și un constructor de biserici”.

Ulterior, Patriarhia Română a transmis: 

„Patriarhia Română se delimitează ferm de afirmațiile făcute de Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, în cadrul interviului oferit publicației „Le Figaro” cu privire la domnul Călin Georgescu şi la preşedintele rus Vladimir Putin. În proxima ședință de lucru a Sfântului Sinod, cazul Înaltpreasfințitului Părinte Teodosie va fi cercetat pentru încălcarea repetată a hotărârilor Sfântului Sinod privind campaniile electorale.

Reamintim că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, începând cu anul 2008, că arhiereului, preotului, diaconului, monahului și monahiei din Biserica Ortodoxă Română le este interzis să facă politică partinică sau să participe la campanii electorale în calitate de susținător(oare). Astfel, Biserica Ortodoxă Română își afirmă clar neutralitatea în timpul campaniilor electorale și se dezice de orice formă de politică partinică”.

Informațiile transmise în CSAT de serviciile secrete despre Călin Georgescu au fost desecretizate aseară, după ce președintele Klaus Iohannis a fost de acord cu declasificarea, potrivit unui comunicat al Administrației prezidențiale.

Un document desecretizat al Ministerului de Interne arată că a fost identificat un tipar acțional similar identificat la nivelul Ucrainei activ în perioada premergătoare inițierii agresiunii de către Federația Rusă. În concret, campania informațională „Echilibru și verticalitate” și este identică cu campania „Frate lângă Frate” derulată de Federația Rusă în Ucraina.

Tot Ministerul de Interne arată că un adept al extremismului de dreapta, care organizează tabere militare, a participat la ”promovarea și cumpărarea de voturi” pentru Călin Georgescu. Deși numele acestei persoane e anonimizat, o anchetă G4Media a arătat că e vorba despre Eugen Sechila.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) precizează, în raportul prezentat CSAT privind primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, că printre cei care l-au susţinut pe Călin Georgescu pe TikTok a fost şi liderul unui clan interlop. De asemenea, un lider interlop a susţinut financiar campania lui Călin Georgescu prin intermediul platformei TikTok.

Informații din documentele desecretizate:

• SRI: Creșterea conturilor care l-au promovat pe Călin Georgescu nu a fost organică (similară unor evenimente virale natural), astfel că TikTok apreciază că, practic, sunt voluntari coordonați (”mass guerilla political campaign” sau ”forță brută de atac in cybersecurity’), iar “activitatea conturilor ar fi fost coordonată de către un actor statal, care ar fi utilizat un canal alternativ de comunicare pentru ”rostogolirea” mesajelor pe platformă”, se arată într-un document SRI declasificat miercuri de CSAT.

Principalele concluzii ale analizei prezentate SRI:

• au fost identificate canale de Telegram si Discord unde se discuta cum sa se coordoneze si sa evite blocarea pe platforma, astfel ca nu s-a identificat o legătură directă între multiplele conturi de TikTok utilizate in promovarea lui Călin Georgescu, dat fiind ca activitatea era desfășurată din geolocații multiple;
• activitatea conturilor ar fi fost coordonata de către un actor statal, care ar fi utilizat un canal alternativ de comunicare pentru ,rostogolirea” mesajelor pe platformă
• nu folosește ferme de boți pe platforma, ci operează mai discret din afara, ca sa nu încalce politicile de utilizare a platformei;
• cei implicați în campania de promovare a lui Călin Georgescu dovedesc o cunoaștere foarte bună a politicilor de securitate ale TikTok, având si know-how-ul necesar pentru eludarea acestora;
• în spate este o firma foarte bună de digital marketing;
• diseminarea mesajelor in cadrul platformei TikTok s-a realizat in roiuri (swarming).
• De asemenea, in ultimele zile, TikTok a mai identificat o activitate de promovare masivă, derulată în ultimele două săptămâni, pentru susținerea POT (Partidul Oamenilor Tineri), partid suveranist, înființat in anul 2023, care îl susține pe Călin Georgescu.

• SRI: Datele deținute au relevat implicarea contului de Tiktok „bogpr”, utilizat de cetățeanul român Bogdan PEȘCHIR, în finanțarea promovării lui Călin GEORGESCU la nivelul platformei de socializare. Acesta, utilizând contul bogpr a realizat donații pe TikTok de peste un milion de euro. După ce a devenit subiect de dezbatere publică, implicarea bogpr în finanțarea promovării lui Călin GEORGESCU la nivelul platformei a fost confirmată inclusiv de reprezentanții TikTok în dialogul cu autoritățile române în date de 28.11.2024. Aceștia au identitatea utilizatorului bogpr și au menționat că acesta a efectuat plăți în valoarea de 381.000 de dolari, în perioada 24.10-24.11.2024, către utilizatori ai unor conturi de TikTok implicați în promovarea candidatului Călin GEORGESCU, inclusiv după data încheierii campaniei electorale. Acestea reprezintă încălcări ale politicilor Tiktok și ale legislației electorale române.
• SRI: De asemenea, finanțarea influencerilor TikTok a fost asigurată prin platforma FameUp (dedicată monetizării activităților de promovare în mediul online), la nivelul căreia a fost publicată oportunitatea de reclamă, alături de descrieri bine definite. Una dintre metodele de atragere la colaborare a influencerilor români pentru promovarea candidaturii lui Călin GEORGESCU a fost contactarea acestor pe e-mail a acestora de firma FA Agency, de origine sud-africană, care oferea suma de 1.000 de euro pentru distribuirea unui videoclip realizat de aceștia.
• Ministerul de Interne: A fost identificat un tipar acțional similar identificat la nivelul Ucrainei activ în perioada premergătoare inițierii agresiunii de către Federația Rusă. În concret, campania informațională „Echilibru și verticalitate” și este identică cu campania „Frate lângă Frate” derulată de Federația Rusă în Ucraina. (Ministerul de Interne)
• SRI: Reteaua de conturi asociate direct campaniei lui Calin GEORGESCU a fost formata initial din 25.000 de conturi la nivelul platformei TikTok, care au devenit foarte active cu doud sdptamani inainte datei scrutinului electoral. Campania de promovare a avut o organizare deosebit de bună, numărul urmaritorilor crescand semnificativ. S-a observat faptul că 797 dintre conturile care au format initial reteaua de sustinere au fost create inca din anul 2016. Acestea au avut o activitate foarte redusa (1%) pana la 11.11.2024, moment la care a fost activata la capacitate maxima intreaga retea.
• SIE: Apreciem ca Romania este o tinta pentru actiuni hibride agresive ruse, inclusiv atacuri cibernetice
  si scurgeri de informatii (hacks and leaks) si sabotaje
• SIE: Romania — alaturi de alte state de pe Flancul Estic al NATO — a devenit o prioritate pentru actiunile ostile ale Rusiei, existand un interes in crestere la Kremlin pentru a influenta (cel putin) mood-ul si agenda in societatea romaneasca in context electoral prin:- propaganda si dezinformare (inclusiv prin utilizarea de tehnologii emergente in activitati tintite pe grupuri si comunitati specifice – ex. prin agregarea datelor disponibile public – ex. preferinte politice, economice si de consum media – si implementarea de module de inteligenta artificiala ane prin care sa poata transmite mesaje de propaganda adaptate, in timp real, la nivel de individ);- sprijinirea unor candidati eurosceptici si alimentarea unor miscari antisistem, inclusiv prin implicarea acestora in proteste care sa modeleze agenda publică- Incurajarea nemultumirilor/provocarea de reactii emotionale la nivelul populatiei, astfel incat sa puna presiune pe autoritati sa reduca/stopeze sprijinul pentru Ucraina.Apreciem ca Romania este o tinta pentru actiuni hibride agresive ruse, inclusiv atacuri cibernetice si scurgeri de informatii (hacks and leaks) si sabotaje.
• Ministerul de Interne: Tiktok nu a implementat instructiunile Biroului Electoral Central privind marcarea drept candidat politic respectiv marcarea materialelor electorale de tip video cu codul unic atribuit de Autoritatea Electorala Permanenta fiecarui candidat. Analiza metrica a relevat o crestere abrupta in intervalul 13-26,.11.2024, ajungand pe locul 9 la nivel mondial in topul trendurilor de promovare a continutului video asociat mai multor hashtag-uri utilizate in campania electorala a lui Calin GEORGESCU, insa nu a fost identificata o amplificare artificiala la nivelul platformei TIK-TOK pana in data de 24.11.2024.

Document CSAT SIE

Document CSAT SRI I

Document CSAT SRI I (1)

Document CSAT MAI

Pe aceeași temă:

Cine e Călin Georgescu, câștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), a publicat rezultatele primului tur de scrutin la nivelul localităților județului Constanța.

La Mangalia, pe primul loc s-a clasat Călin Georgescu – 26,38%, Marcel Ciolacu – 18,94%, Elena Lasconi – 16.06% și George Simion – 15,64%.

Al doilea tur de scrutin va avea loc pe 8 decembrie.

Pe 1 decembrie alegătorii sunt chemați la urne pentru a vota componența parlamentului – Camera Deputaților și Senat.

În vârstă de 62 de ani, Călin Georgescu a absolvit facultatea de Agronomie din București şi este doctor în pedologie (studiul solurilor). Înainte de Revoluție, el a fost angajat ca inginer agronom la o întreprindere din Făgăraş, judeţul Braşov, iar în 1991 a ajuns șef al biroului senatorial pentru Mediu din Parlament, scrie News.ro.

Un an mai târziu, în 1992, el a devenit consilier al Ministrului Mediului, Marcian Bleahu.

În guvernarea CDR devine secretar general în Ministerul Mediului.

La mijlocul anilor 2000 conduce un departament din cadrul Ministerului de Externe (MAE), apoi ocupă timp de mai mulţi ani diferite funcţii la ONU în domeniul conservării mediului.

Astăzi, Călin Georgescu se prezintă ca expert în dezvoltare durabilă şi este profesor asociat la Universitatea din Piteşti.

În plan politic, numele său a fost vehiculat pentru prima dată în spaţiul public în primăvara anului 2012, când ar fi trebuit să devină premier după căderea Guvernului Boc.

După tragedia de la Colectiv, care a dus la căderea Guvernului Ponta, a fost propus din nou prim-ministru, de mai multe persoane publice cu vederi naţionaliste. Printre cei care l-au propus se numără Dan Puric, publicația Sputnik (principalul aparat de propagandă al Federației Ruse), dar și partidul AUR (în 2020).

Ruptura de AUR La începutul anului 2022, George Simion, liderul AUR, i-a oferit funcţia de preşedinte de onoare al partidului. 

Mai târziu, în același an, Călin Georgescu s-a ales cu un dosar penal în anul 2022, pe fondul unei declarații prin care îi elogia pe foștii lideri legionari Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu.

De atunci, s-a produs tot mai adânc ruptura de AUR, partid care anterior îl propusese de două ori pentru funcția de premier. Campania care l-a făcut să crească în sondaje Georgescu a început să apară recent în sondaje, după o amplă campanie desfășurată pe TikTok.