După închierea Bibliotecii Franceze, Jean-Pierre Marcoux, președintele Asociației Arthur Rimbaud, ne-a transmis că face demersurile necesare recuperării fondului de carte donat din partea cetățenilor francezi. Potrivit lui Jean-Pierre Marcoux, acesta ar fi primit un răspuns din partea reprezentanților Direcției de Cultură și Sport Mangalia, care îi solicită „lista cu titlurile respective pentru a le putea identifica în inventarul instituției”.

Biblioteca Arthur Rkmbaud a fost desființată luna trecută. Motivul desființării acesteia ar fi lipsa de interes pe care și-ar fi manifestat-o cetățenii Mangaliei față de literatura franceză, dar și cedarea spațiului către artiștii plastici din urbe, ce ar urma să își expună, pe cei câțiva metri pătrați, operele de artă.

Iată răspunsul lui Jean-Pierre Marcoux către șeful administrației locale: „Pentru a câștiga timp, vă rugăm să găsiți atașată lista de cărți pe care dorim să le donăm Bibliotecii Franceze din Galați. Aceasta include Fondul de cărți Ardenais, cărți pentru copii și benzi desenate. Am întocmit lista pe baza facturilor înregistrate, deoarece toate cărțile au fost achiziționate de către Asociație. Este vorba de aproximativ 410 cărți pentru care Asociația a plătit  3.693,72 €! Alte cărți, care ne-au fost donate, ar trebui să completeze aceasta lista… În așteptarea acordului dumneavoastră, vă rugăm să primiți, Domnule Primar, salutările noastre cordiale”.

P.S.:pentru restul de 10.000 de cărți pe care dorim să le donăm armatei franceze pentru înființarea bibliotecii franceze « Arthur Rimbaud » la baza NATO de la Cincu, nu suntem în măsură să furnizăm lista.

Dumneavoastră sunteți cel care dețineți inventarul exact, deoarece noi nu știm care sunt cele 14.500 de cărți distruse”.

Un articol de prof. Emil-Corneliu Ninu

Greu încercată, cu 25 de ani mai înainte, începând cu noaptea de 14 spre 15 august 1916, Mangalia avea să repete, la un alt nivel, bineînțeles, experiența dramatică a participării sale la un alt mare conflict între statele lumii, Al Doilea Război Mondial.

Tot după doi ani de la izbucnirea războiului (1 septembrie 1939, prin atacarea Poloniei), pe 22 iunie 1941, conducătorul statului, mareșalul Ion Antonescu, avea să dea celebrul ordin, pentru recuperarea unor teritorii, Basarabia și Bucovina, pierdute numai cu un an înainte: „Români! Vă ordon treceți Prutul!”

După bombardarea Iașiului de către aviația sovietică, în iunie 1941 și aruncarea în aer a Comandamentului Român din Odesa, pe 22 octombrie, orele 17.35,  printre măsurile luate, s-a aflat, ca represalii, uciderea multor evrei, mulți nevinovați, sub suspiciunea colaborării acestora cu sovieticii sau, respectiv, cu  partizanii zonei.

Nu ne propunem dezbaterea unui asemenea subiect, pe marginea căruia au curs tone de cerneală, el contribuind, împreună cu mult mediatizatele pogromuri de la Iași și București, la  calificarea de GENOCID a unor asemenea măsuri, sub spectrul cumplitului război trecut.

Totuși, statul român i-a protejat pe foarte mulți dintre etnicii evrei, salvându-i de la trimiterea în camerele de gazare ale unor lagăre ce au înspăimântat întreaga omenire, prin atrocitățile comise acolo.

Mangalia, vrând-nevrând, prinsă în acest carusel al morții, a contribuit ți ea la salvarea unui iaht, cu  21 de emigranți evrei (copii, femei și bărbați), care, plecați din portul Constanța, la numai o lună de la evenimentul derulat la Odesa, încercau să ajungă la Istanbul, pentru refugierea în Palestina.

Detaliile acestui act umanitar sunt relatate, aproape telegrafic, de către căpitanul portului Mangalia, PAVEL N. BOGDAN, al cărui registru portuar se constituie într-o mărturie dramatică a eforturilor de a-i salva pe năpăstuiți, precum și echipajul navei, numită, sugestiv, „DOR DE VAL”.

Rândurile care urmează sunt emoționante prin răsturnările de situații, care de care mai adânc întipărită în memoria cititorului.

Le-am redat întocmai, cu formulele consacrete, tipizate, ale unui adevărat registru de port, permițându-ne a le actualiza, din punct de vedere al normelor lingvistice de astăzi.

Mulțumim, pe această cale, personalului Arhivelor Naționale din Constanța, pentru înaltul profesionalism și condescendența dovedite, în a ne pune la dispoziție, cu celeritate,  materialele solicitate, documente și fotografii, fără de care confuzia și necunoașterea ar dăinui la nesfârșit. 

***

23 noiembrie 1941

          Ora 1.30 p.m. Ancorează în port, la adăpost, din cauza furtunii și a motorului defect, yachtul „Dor de Val”, sub pavilon român, plecat de la Constanța pentru Istanbul, cu 21 emigranți evrei: bărbați, femei și copii.

          După declarația comandantului și a echipajului, nu au putut continua călătoria, din cauza electromotorului care e defect, a pompelor de combustiune, care nu funcționează normal și a pânzelor de la filtru, care sunt rupte.

          Se verifică spusele comandantului.

          Reparațiunile urmează a se face cu mijloacele existente la bord.

          La mare, vânt tare,  forța 10-12 m.p.s. Marea agitată.

24 noiembrie

          Până la ora 10 dimineața, reparațiile neputând fi terminate la bordul vasului și cum furtuna la mare continua cu aceeași tărie, din direcția Nord-Est, împreună cu aspirant Ioan Munteanu, cu o barcă, ne-am transportat în apropiere de vas, de la care am cerut a ne arunca o parâmă, pentru a-i asigura stabilitatea. S-a raportat despre acest caz Direcțiunii Generale a Marinei Comerciale și Inspectoratului II  General de Navigațiune și Porturi.

          Ora 2 p.m. A sosit în inspecție Domnul Comandor Constantin Ulic, Inspector General Porturi, care s-a informat despre sosirea vasului „Dor de Val” și datorită cărei cauze.

          Ora 4 p.m. După ce s-a luat contact cu comandantul și mecanicul yachtului, Domnul Comandor Constantin Ulic a părăsit localitatea, plecând la Constanța.

25 noiembrie 1941

          Ora 5 dimineața – 5 seara. Ploaie rece continuă. Vântul foarte tare, din direcția N-E, forța 7, cu 12-14 m. Marea montată. Yachtul „Dor de Val” se află în siguranță.

26 noiembrie 1941

          Ora 8 dimineața. Parâma dată la geamandură pentru siguranța yachtului „Dor de Val” se rupe.

          La bord nu mai există nicio parâmă. Yachtul rămâne fixat pe ancore.

          La mare, furtună. Valurile grăbesc tumultoase în port, cu mai multă furie, ca la data de 25 noiembrie. Valuri mari de coastă.

          Telefonic, se aduce acest caz la cunoștința Căpităniei Portului Constanța, solicitând, totodată, a se cere agenției vasului de a se trimite urgent o parâmă sau un cablu de sârmă.           Până la sosirea cablului, procurăm din oraș parâmele necesare și, împreună cu aspirant Ion Munteanu, barcagii și cu ajutorul marinarilor de la Comandamentului Militar al Portului, pe o furtună forte și valuri foarte mare, am putut face o nouă legătură.

          La ora 3 p.m., se rup și aceste legături.

          De la Constanța, nu au sosit, până la această oră, cablurile.

          Telefonic, am semnalat acest caz, din nou, Căpităniei Portului Constanța.

          Până la ora 4 p.m., yachtul s-a putut menține pe ancore. La un moment dat însă, ancorele cedează, iar vasul, de data aceasta, dus de curent, cade în centrul curenților de la Capul Digului de Nord. Din acest moment, vasul, prins în jocul valurilor mari de fund, era în pericol de a fi aruncat peste stânci, la far, sau a rămâne pe fund.

          Din nou, telefonic, am semnalat acest caz Căpităniei portului Constanța.

          Ca mijloace de salvare, nu aveam decât lotcile pescărești, pregătite pentru orice eventualitate.

          Brusc însă, yachtul e împins de curent spre sud. Scăpase și, dus de curent, târât pe ancore, ajunge în dreptul Lacului Mangalia, iar, de aci, în dreptul satului Două Mai, 1 km și jumătate larg de coastă.      De data aceasta, vântul se schimbase, de la N-V, mai mult Vest, pentru a se servi de velatură.

          La ora 7 seara, yachtul ajunge la sud de punctul 2 Mai, larg 3-4 km.

          La bord,, o lumină roșie: yachtul pornise la drum, luând direcție Istanbul.

Pompierii Secției Mangalia intervin, chiar în aceste minute, la un incendiu iscat la un morman de gunoi, rezultat din construcții efectuate lângă pe strada Negru Vodă nr. 39.

La fața locului se află două autospeciale cu apă și spumă o autoscară și o ambulanță SMURD B.

Vom reveni.

Foto: pixabay.com

Pentru realizarea Sistemului Regional Constanța, ambițiosul proiect în valoare de 100.118.763,80 Euro, au fost prevăzute 3 contracte de lucrări; două dintre acestea au fost semnate la sfârșitul anului trecut. Cel de-al treilea, CL 37, a fost semnat astăzi – 12 ianuarie 2023, având ca obiect Aducțiune Gospodăria de Apă Constanța Sud – Tuzla – Gospodăria de Apă Eforie Sud; Aducțiune Eforie Sud – Gospodăria de Apă Tatlageac; Reabilitare Gospodărie de Apă Biruința; Reabilitare Gospodărie de Apă Eforie Sud; Alimentare cu apă Biruința și Topraisar (stație hidrofor).

Evenimentul s-a desfășurat la sediul RAJA SA, unde au fost invitați să participe și au răspuns afirmativ, alături de conducerea societății, Președintele Consiliului Județean Constanța – Mihai Lupu, Primarul Municipiului Constanța – Vergil Chițac, Primarul Comunei Topraisar – Stelian Gheorghe, Primarul Comunei Agigea – Cristian-Maricel Cîrjaliu, Primarul orașului Techirghiol – Iulian Constantin Soceanu, Primarul Comunei Costinești  – Jean Dorin Dumitru și Florin Mitroi – Președintele Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Apă-Canal Constanța.

Contractul semnat face parte din „Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată în Aria de Operare a RAJA SA Constanța” și se înscrie în ”Proiectul prioritar strategic privind Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), Axa Prioritară 3 – Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor”, sprijinit financiar de Comisia Europeană.

Președintele Consiliului Județean Constanța – Mihai Lupu, a subliniat importanța și necesitatea implementării cu succes a acestor proiecte: “Apa este un element vital și cred că angajamentul dumneavoastră de a asigura apă de calitate este extrem de important, mai ales pe anumite zone care presupun investiții foarte mari, așa cum sunt acestea. Referindu-ne strict la proiectele în discuție, chiar dacă au creat disconfort locuitorilor, este pentru prima dată, în zeci de ani, când se fac investiții majore cu un puternic impact asupra calității apei și implicit a vieții. Noile investiții și tehnologii implementate vor duce la creșterea confortului și a sănătății noastre”.

Lucrările din cadrul contractului CL37 prevăd extinderea aducțiunii principale, respectiv a rețelei de alimentare cu apă pe o lungime de aproape 53.878 m, cuprinzând unitățile administrativ teritoriale Agigea, Techirghiol, Eforie, Tuzla, Costinești, 23 August și Topraisar, reabilitarea Gospodăriilor de Apă Eforie Sud și Biruința și a SPH Sursă Biruința. Toate acestea au o valoare de 221.764.980,83 lei cu TVA și se vor derula pe parcursul a 24 de luni.

Aurel Presură, directorul general RAJA SA, a dorit să sublinieze că “… este ultimul contract de lucrări pe care îl semnăm. Prin POIM, pentru județul Constanța avem investiții de peste 503 milioane euro. Acest contract este cel mai mare de la nivelul Sistemului Regional Constanța, este cel mai lung segment din conducta de aducțiune de peste 106 km, de la Medgidia la Mangalia. Este un proiect foarte important pentru întreg județul, care ne va asigura apă de cea mai bună calitate în zeci de localități. Tot de la Medgidia, pleacă o altă conductă de aducțiune către toată zona Cernavodă, sistem pe care l-am pus în funcțiune în urmă cu 7 ani, prin Programul Operațional Sectorial de Mediu”.

Sistemul Regional Constanța a fost proiectat pentru a putea face față provocărilor actuale și viitoare privind calitatea și cantitatea apei potabile, ca urmare a degradării treptate a apelor subterane din acviferul cantonat în calcarele sarmaţiene, dar și a creșterii accelerate a consumului de apă din partea de sud a litoralului, determinate de extinderea și și modificarea urbană. Apa de calitate foarte bună preluată din frontul de captare Medgidia, suplimentată cu un debit din sistemul Constanța, va putea asigura, prin infrastructura nou creată, alimentarea cu apă în 24 de localități de la Medgidia până la Vama Veche. Conducta de aducțiune ce pleacă de la Medgidia și ajunge la Mangalia va avea o lungime de peste 106 km. În urma finalizării acestui proiect, debitul de apă ce va fi asigurat este de 40.646 mc/zi, din care peste 22.000 mc/zi vor fi pentru orașul Mangalia și pentru stațiunile din sudul litoralului.

Executarea investițiilor asigură, în primul rând, îmbunătățirea calității vieții și dezvoltarea durabilă a ariei de deservire prin creșterea eficienței sistemelor de alimentare cu apă și de canalizare, dotate cu tehnologii moderne de prelucrare a datelor și soluții de optimizare.

Prezent la eveniment, primarul municipiului Constanța, Vergil Chițac, a declarat: “Prin acest proiect, municipiul Constanța va beneficia de cea de-a treia sursă de alimentare cu apă potabilă de cea mai bună calitate. Nu cred că spun lucruri mari, dar proiectul dumneavoastră, care acoperă întreg județul, este unul din cele mai mari proiecte investiționale din 1989 și până acum, atât ca valoare, cât și ca lucrări”.

“Reușita unui proiect depinde foarte mult și de implicarea autorităților locale. Succesul stă în comunicarea foarte bună, iar ADI Apă-Canal se implică activ și este liantul între compania de apă și autorități, pentru implementarea la termen a programelor investiționale” a declarat Florin Mitroi, Președintele Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Apă-Canal Constanța.

Reamintim că RAJA are în implementare două mari proiecte prin Programul Operațional Infrastructură Mare, ce presupun derularea unor investiții specifice în domeniul apei potabile și al apei uzate în 92 de localități din 7 județe – Constanța, Ialomița, Călărași, Dâmbovița, Brașov, Ilfov și Bacău:

1. Proiectul Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată în municipiul Onești în perioada 2014-2020
2. Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare a RAJA SA Constanța, în perioada 2014-2020

La ora actuală, Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare a RAJA SA Constanța, cel mai complex proiect derulat până în prezent, cuprinde 57 de contracte de lucrări, dintre care 9 au fost deja finalizate, iar 48 se află în execuție.

Pentru sistemul de alimentare cu apă au fost realizați și decontați 352,83 km din cei 552 km prevăzuți în contracte, înregistrându-se un progres fizic de 63,91%. În cazul sistemului de canalizare menajeră au fost realizați și decontați 391,54 km, dintr-un total de 560 km. Progresul fizic înregistrat este de 69,91%.

Biroul de Comunicare

O ştim toţi, actualul primar al Mangaliei a ajuns în fotoliul suprem într-un mod controversat, prin reluarea alegerilor locale din anul 2012.

Mâine, 27 septembrie, se va da o nouă bătălie, iar actualul edil şi echipa sa şi-au propus, se pare, să nu o câştige într-un mod corect şi legal.

Iată, o dovadă în acest sens. Una dintre candidatele la funcţia de consilier local PNL Mangalia,

şi-a trimis fiul să fie preşedinte al unei secţii de votare, lucru interzis de lege. Astfel, potrivit articolului 44, alin. 1 din Legea 115/2015, “Nu pot fi membri ai birourilor electorale de circumscripție sau ai birourilor electorale ale secțiilor de votare candidații în alegeri, soții, rudele și afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv, precum și persoanele care nu au exercițiul drepturilor electorale.”

Reprezentanţii BEC Mangalia au văzut ceea ce se întâmplă şi, în urma unei sesizări, au dispus înlocuirea băiatului candidatei PNL Mangalia cu o altă persoană.

De altfel, aproape toţi preşedinţii şi locţiitorii secţiilor de votare sunt angajaţi ai Primăriei Mangalia. Unii dintre ei s-au retras, zilele trecute, deoarece există suspiciunea că ar fi infectaţi cu COVID 19, aspect ţinut secret de către reprezentanţii Primăriei Mangalia.

Prin urmare, mâine observatorii şi membrii secţiilor de votare trebuie să fie extrem de vigilenţi, să verifice persoanele care doresc să voteze pe liste suplimentare şi să să sesizeze orice încălcare a legii.

Disperarea este mare, actualul este izolat, încolţit şi nu se ştie ce idei o să-i mai treacă prin cap!

Ieri, am publicat lista candidaţilor PNL pentru Consiliul Local Mangalia. La prima vedere, pare o echipă primenită, cu persoane noi în fruntea listei. De fapt, este o tactică menită să atragă voturi. Mincinoasă, derutantă, ce creează o falsă impresie.

Astfel, după candidatul Cristian Radu îl găsim pe listă, pe locul al doilea pe Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa, prof. Sorin Mihai. Să nu uităm, însă că în urmă cu 4 ani, cutreiera străzile din Mangalia, povestind cetăţeilor că este cadru didactic, că nu a mai făcut politică, că doreşte binele oraşului. În 2016, prof. Sorin Mihai, pe care îl recomandau atât profesia, cât şi tinereţea cu avântul ei, a candidat din partea UNPR Mangalia. Promisiunile făcute în campanie, cât şi faptul că nu mai fusese înregimentat politic au dat roade, astfel că a fost votat în număr mare de către cetăţeni, intrând în Consiliul Local lejer. Mai mult, UNPR, partid pe care prof. Sorin Mihai îl reprezenta, şi-a adjudecat două locuri în Consilul Local Mangalia.

Dar, la prima şedinţă a noului Consiliu Local Mangalia din anul 2016, prof. Sorin Mihai s-a aliat imediat cu PNL, partid căruia i-a votat absolut toate proiectele de hotărâre, aşadar, inclusiv pe cele păguboase Mangaliei. Mai mult, deşi a predat la Şcoala Generală nr. 5 Gala Galaction Mangalia, nu a reuşit să-l convingă pe primarul Cristian Radu să construiască o clădire nouă, astfel încât elevii să nu mai înveţe în două schimburi. De altfel, pe surse, am aflat că proiectul cu fonduri europene, ce viza ridicarea unui corp nou de clădire pentru Şcoala nr. 5, a fost pierdut de către primărie.

Pentru alegerile locale din data de 27 septembrie, acelaşi cunoscut profesor Sorin Mihai candidează tot pentru Consiliul Local Mangalia, dar din partea PNL, recunoscând, în sfârşit, că este extrem de legat de edilul Cristian Radu. Totuşi, mascarada cu candidatura din partea UNPR, combinată cu ajutorul preţios dat, patru ani, PNL-ului, i- au adus valuri de critici din partea celor care au crezut în domnia sa şi l-au votat.

Începând cu locul 5, lista cuprinde angajaţi ai Primăriei care dacă vor fi aleşi, fiind eligibili, cu siguranţă, se vor retrage atât pentru a-şi continua activitatea ca funcţionari publici, cât şi pentru a le face loc greilor din PNL, persoane care au la activ mai mlte mandate de consilier, oameni cu posibilităţi financiare, azvârliţi, în glumă, către mijlocul sau chiar coada tabelului.

Printre aceştia Sorin Andrei, care ocupă surprinzătorul loc 11, membru al Consiliului Local Mangalia de foarte mulţi ani, Nicoleta Griguţă, consilier local, plasată pe locul 12, Dumitru Filip, pe poziţia 13, un apropiat al primarului, actualul viceprimar Dragoş Angelescu, locul 14, care cam face totul în băşcălie, începând de la şedinţele de Consiliu, până la dialogul cu cetăţenii, Linica Stan,  locul 17, de asemenea cu vechime în postura de consilier şi nu în ultimul rând, pastorul Dorel Toma, ocupantul locului 18, unul dintre puţinii susţinători ai copiilor din Mangalia prin crearea unui amplu program social, derulat în parteneriat cu mai multe ţări, printre care Anglia şi Germania.

Aşadar, PNL Mangalia ne etalează o listă care doar, aparent, se prezintă cu ambalaj nou, în realitate, fiind formată din persoane care deţin de multă vreme statutul de consilier local, în plus, cea mai mare parte dintre cei nominalizaţi având şi potenţial financiar consistent, lucru esenţial în politică. O ştim toţi, în general, politica se face doar cu oamenii bogaţi, restul fiind folosiţi pentru imagine sau pentru a se salva aparenţele.

Prin urmare, capcanele se ţin lanţ la PNL Mangalia, doar-doar voturile vor curge râuri…