De ce tac partidele și, mai ales, de ce nu-și apără propriul electorat?!

Aruncarea în haos a secțiilor de votare, este un motiv serios de a formula un punct de vedere din partea unui partid de opoziție sau admirator al conducerii urbei. Faptul că cetățenii trebuie să parcurgă distanțe mari, să aștepte la cozi imense pentru a-și exercita dreptul de vot și să nu fie primiți la secțiile în apropierea cărora locuiesc sunt motive suficiente de revoltă pentru orice formațiune politică, dar în special pentru Opoziție. Fiecare candidat are susținătorii săi de la care așteaptă, evident, voturi, astfel că este firesc să se implice astfel ca propriului electorat să nu i se pună piedici.

Cum modificările survenite recent nu au fost făcute publice pe scară largă, majoritatea cetățenilor nu au habar că nu mai pot vota în secțiile aflate la doi pași de locuințele lor. Tocmai de aceea, vor ajunge în situația de a aștepta liniștiți la cozi, mai ales că multe secții au dispărut, iar când vor crede că vor intra în posesia buletinului de vot, vor afla că trebuie să meargă în altă parte. Și aici pot apărea două alte situații la fel de ciudate, fie se vor sictiri și vor pleca acasă, (convenabil, nu?), fie vor sta la alte cozi și mai mari, numai că s-ar putea să nu mai apuce să voteze, din cauza expirării timpului alocat exercitării acestui drept.

În plus, în unele locuri, cum este Fundația pentru Tineret, amenajarea a trei secții va crea și mai mult zăpăceală, acest spațiu nefiind vast.

Pe de altă parte, aflați la o distanță considerabilă de centrul orașului, locatarii barăcilor, ai blocurilor din apropiere, dar și cei de la IAS nu se vor mai grăbi să se deplaseze la Fundația pentru Tineret ori la Neptun. În cazul celor de la IAS, este greu de crezut că vor da bani pentru microbuz pentru a vota la Neptun, oamenii având și așa o situația materială precară.

Cu toate acestea, bravii noștri politicieni tac mâlc. Singurii care au reacționat sunt cei de la ALDE, dar nici punctul lor de vedere nu a fost vehement, ci mai mult informativ.

Ce să înțelegem din această mișcare, ce să înțelegem din toate celelalte schimbări care au transformat un partid puternic și contestatar, într-o formațiune mută?! La ce să ne gândim când în locul unor candidați cu mari șanse au apărut alții cu sorți de izbândă reduse spre zero? Cum i-am putea cataloga pe cei care s-au erijat în avocați ai actualei conduceri a orașului, pentru ca ulterior să-i vedem la inamici, pe locuri fruntașe, unde, prin tăcere, demonstrează că au schimbat numai locul, dar preferințele politice, nici pe departe?!

Ce părere putem avea despre ceilalți candidați, care au cel mult șansa de a se vedea consilieri, și care acceptă tacit orice decizie luată la nivel local, indiferent cât de uluitoare este?

Și atunci, ce ar trebui să facă cetățenii cu drept de vot? Să boicoteze alegerile, să stea acasă în ziua votului, să cedeze în fața jocurilor politice bine ticluite, sau să dea un bobârnac celor care încearcă să le insulte inteligența, celor care încearcă să-i dirijeze ca pe niște copii, mergând cu orice efort pe 5 iunie pentru a da undă verde sau sancționa pe cei care vor puterea? Această ultimă variantă este valabilă doar pentru cetățenii care doresc să hotărască singuri soarta acestui oraș în declin…