Europarlamentarul Monica Macovei: „Există în Parlamentul României, 23 de proiecte de transformare a infracţiunilor în activităţi legale, care trebuie respinse!”

Aflat la 2 Mai pentru o întâlnire de lucru, europarlamentarul Monica Macovei ne-a acordat cu amabilitate acest interviu, în care a vorbit despre politică în general, despre năravurile celor care fac politică şi vânează doar propriul interes, despre apropiatele alegeri locale, dar şi despre directivele europene aprobate, dar încă neaplicate de ţara noastră.

Partidul M10 a fost înfiinţat la începutul anului 2015 şi militează pentru dreptate, libertate, spirit reformist şi lupta împotriva corupţiei. Câte filiale M10 funcţionează la nivel naţional?

M.M.: Avem filiale în 23 de judeţe, cu mii de membri şi zeci de mii de simpatizanţi care

ne-au fost şi ne sunt alături chiar dacă nu suntem prezenţi în localităţile dumnealor. Pentru că se apropie alegerile locale, avem câteva sute candidaţi cu şanse mai mari sau mici. În perioada imediat următoare, vom închega un nucleu şi la Mangalia, vom continua demersul de a înfiinţa o filială M10 puternică, reprezentată de către oameni care se mulează pe cerinţele şi obiectivele formaţiunii noastre. La Constanţa, de exemplu, am lucrat cu domnul Valentin Vrabie pe care l-am cunoscut în campania pentru alegerile prezidenţiale din 2014. Domnia sa crede în primarii independenţi, care nu fac servicii niciunui partid, dar care au ca misiune doar sprijinirea comunităţii locale pe care o conduc. Este adevărat, este nevoie de partide, pentru a obţine sprijinul financiar de care ai nevoie pentru investiţii şi proiecte, dar acestea trebuie să se schimbe. Schimbarea o fac oamenii. După tragedia de la Colectiv, oamenii au strigat în stradă că politicienii trebuie să se schimbe, iar întreaga clasă politică să fie înnoită. O situaţie gravă plănuită de politicieni la sfârşitul anului trecut vizează nu mai puţin de 23 de proiecte de lege prin care vor să transforme unele infracţiuni în activităţi legale, să prevadă sancţiuni mai blânde sau să apere interesele celor corupţi. Toate aceste proiecte au fost scoase din sertare şi au ajuns la Parlament, instituţie căreia i-am cerut printr-o scrisoare să le respingă, deoarece toate sunt împotriva luptei anticorupţie! Un exemplu, este cel al celor 50 de parlamentari acuzaţi de conflict de interese pe motiv că şi-au angajat rudele. Astfel, se încearcă printr-unul dintre cele 23 de proiecte ca această faptă prevăzută de Codul Penal să fie abrogată. De asemenea, se doreşte interzicerea efectuarea percheziţiilor în cabinetele de avocatură. După cum se ştie, cabinetele multor avocaţi sunt adevărate paradisuri ale penalilor, întrucât cei care sunt cercetaţi îşi lasă în aceste birouri documente, înregistrări, telefoane etc. ce-i incriminează. Ducându-le la avocaţi, care nu mai pot fi percheziţionaţi, anchetaţii scapă basma curată. Nu în ultimul rând, se încearcă ca flagrantele să fie aproape imposibil de realizat.  Niciun politician nu spune, „Gata, ne oprim din furat!”, dimpotrivă, ei luptă cu oamenii, cu statul, sunt deasupra legii. Oamenii trebuie să înţeleagă că ei sunt singurii care pot schimba clasa politică. Tocmai de aceea trebuie să iasă la vot. Din păcate, peste 50% nu ies din confortul personal, nu merg să voteze. Dacă măcar 30% dintre aceştia ar ieşi să voteze, tot ar însemna ceva.

Care sunt anomaliile României în privinţa alegerilor locale?

M.M.:  Articolul 49 alin. 2 din Legea nr. 115/2015 prevede că pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi pentru fiecare listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean trebuie depusă o listă de susţinători care să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează. Considerăm că numărul ridicat de semnături solicitate este discriminatoriu pentru iniţiativele politice noi şi menţine monopolul partidelor politice vechi. În plus, numărul foarte mare de semnături solicitate de Legea 115/2015 este semnificativ crescut prin comparaţie cu cel din alte ţări europene, fiind necesară o aliniere la normele şi practicile europene. Astfel, pentru primăria din Londra sunt necesare doar 330 de semnături, iar pentru primăria din Berlin sunt necesare doar 250 de semnături. Pentru primăria Municipiului Bucureşti sunt cerute, însă, aproximativ 18.000 de semnături.

Noi puteam, ca şi partid nou, alege să furăm, să copiem semnăturile între noi, să copiem semnăturile mai vechi, să începem strângerea de semnături înainte de apariţia deciziei BEC, să strângem semnăturile pe formulare în alb şi să scriem numele candidaţilor în ultima zi pe ele aşa cum au făcut unele partide care aparent au strâns numărul necesar de semnături. Noi am înţeles, însă, să respectăm legea şi să nu apelăm la acţiuni ilegale în campania de strângere de semnături.

Aţi iniţiat confiscarea extinsă la nivel european, însă cu toate că Directiva s-a aprobat în 2014, la noi nu se aplică încă.  Ce trebuie făcut pentru a se dispune aplicarea acesteia?

M.M.: Da, am fost raportorul la Parlamentul European pentru Directiva privind confiscarea extinsă şi confiscarea bunurilor şi banilor puse pe numele unor terţi. La noi există practica divorţului, cea a donaţiilor, dar şi trecerea averilor pe numele prietenilor, rudelor, pentru a se evita confiscarea. La aceste metode apelează şi cei care fac trafic cu droguri, ţigări etc, care iau mită, care fură şi care riscă să rămână fără banii acumulaţi ilegal. Aceste metode nu vor mai putea fi folosite în curând.  Directiva a fost adoptată în 2014, de fapt în decembrie 2013 am terminat-o, și are o perioadă de punere în aplicare – directivele se transcriu în legislaţia statelor membre – iar această perioadă expiră în luna august. Guvernul României, prin Ministerul Justiţiei ca iniţiator, trebuie să preia întocmai, în Codul Penal, textul din Directiva confiscării extinse şi confiscării de la terţi, tot ce lipseşte din legea românească. Obligaţia noastră este aceea să urmărim să fie aplicată corect, să nu se sară cuvinte ori să se pună virgule.