28 noiembrie 2024 12:04

Scrisoarea unui cetăţean al Mangaliei, adresată primarului Cristian Radu

„Stimate domnule primar Radu Cristian,

Sunt locuitor al acestui oraș. Pentru mine, Mangalia înseamnă „acasă”. Sunt una dintre acele persoane care, acum 4 ani, a avut încredere în dumneavoastră și care, prin votul meu, v-a mandatat să aveți grijă de noi și de oraș. Fac parte din categoria acelor persoane pe care le-ați dezamăgit și care acum își vor orașul înapoi.

Afirmați că „vă chinuiți să faceți proiecte”, să modernizați orașul, și că „se distruge noaptea ce se construiește ziua”. Însă nicăieri nu spuneți dacă le faceți și corect.

Așa că am să fac o scurtă analiză a lucrărilor făcute în ultimii 4 ani, pe rând:

 

Proiectul numărul 1:  „Parcul Evergreen”

Acest proiect și-a căpătat, prin opiniile cetățenilor din Mangalia, un renume nedorit, dar care reflectă un adevăr trist: Parcul Never Green.

Acest proiect are un grav defect ascuns, lucru nepermis de legislația în domeniu și care trebuie constatat conform legii.

Defectul este reprezentat de platforma de beton a fostului COMCM, precum și de straturile inferioare ale acesteia (destinate traficului greu), care nu au fost scoase. Grav este și faptul că proiectul nu face nicio referire la acest viciu ascuns.

Motivul invocat pentru neglijarea acestei probleme: s-ar fi pierdut timp prețios cu demolarea platformei și parcul n-ar mai fi fost inaugurat în campania electorală. Deci se știa de platformă, dar a fost ascunsă „sub preș”.

Din cauza acestei neglijențe, orașul se va alege cu un parc care va fi costat milioane de euro și în care nu vor crește niciodată copaci, arbuști!

Unde ar trebui să-și înfigă copacii rădăcinile? În beton? Dacă vreodată și-a făcut cineva speranțe că, în câțiva ani, ne vom plimba prin parc la umbra pomilor, mare greșeală a făcut!

Am observat cu stupoare că, din dorința gratuită de a impresiona oamenii cu acest parc, se plantează copaci și arbuști fie în mijlocul iernii, fie în luna mai, când aceștia sunt în faza de vegetație. Orice gospodar știe că se plantează doar toamna, iar studiile de specialitate confirmă acest lucru. Rata de succes ca să se „prindă” în altă perioadă este de sub 10%. În acest sens, aș vrea să văd și eu studiul de specialitate care justifică plantarea pomilor iarna, primăvara sau vara.

 

Eu, ca mulți alții, când spun parc mă gândesc automat la pomi, la vegetație și mai puțin la betoane. Din acest punct de vedere se poate concluziona că acest proiect este complet compromis și că este o bătaie de joc cu bună știință, la adresa locuitorilor acestui oraș.

 

Am o mare nelămurire și în ceea ce privește fondurile pentru plata realizări parcului, ținând cont că prin bugetul local vi s-a alocat o sumă mult mai mică decât cea prezentată. Dar chestiunea aceasta o voi discuta, mai pe larg, cu altă ocazie.

Proiectul numărul 2 – „Aleea Teilor”

Proiectul cumulează o grămadă de „minunății”. Cea mai supărătoare o constituie zidul care obturează vizibilitatea spre mare și care, inițial, avea 1.10-1.20 m de la cota finită a pavimentului, lucru pe care mi l-a confirmat, la momentul respectiv, șeful de șantier de la acea dată.

Când oamenii au început să pună întrebări cu privire la acest zid, ați răspuns așa: „zidul va avea doar 80 de cm”, ”este impus de Uniunea Europeană ca parapet de protecție„ și este  „măsură pentru a preveni surparea taluzului”.

Spre informarea dumneavoastră, pentru că presupun că nu i-ați mințit voit pe locuitorii orașului, vă aduc la cunoștința următoarele:

  1. De când Romania a devenit membră a Uniunii Europene, toți proiectanții au fost obligați să-și însușească noile norme, iar acestea nu prescriu nicăieri că un parapet de protecție trebuie să fie neapărat un zid.
  2. Acel taluz nu avea nevoie de consolidare. Este stabilizat de suficienta vegetație perenă, pentru a împiedica orice surpare.
  3. Consolidarea unui taluz se face la baza acestuia, nu la vârf, în caz contrar se surpa cu tot cu consolidare.
  4. Consolidarea se face sub pământ, nu deasupra lui.

 

Acestea fiind spuse, să trecem la momentul în care se dă „directiva” de a se retușa zidul prin tăiere.  

După montarea pavimentului de granit, s-a observat că minunăția de zid este strâmb din turnare! În locul unei linii drepte, pe teren s-a realizat o linie șerpuită, care nu seamănă deloc cu proiectul. Măsura reparatorie dispusă (de către cine?) a fost demolarea și refacerea porțiunilor neconforme – și aceasta după montarea pavimentului.

Dincolo de ridicolul situației, este discutabilă competența executantului care avea datoria să se asigure de liniaritatea zidului înainte de a trece la faza următoare!

În aceasta chestiune doar jurnalul de șantier poate oferi răspunsurile necesare.

Pe banii cui toată această „distracție”? Pe ce criterii ați ales executantul lucrării?

Dacă sunteți transparent în decizii, de ce nu dați numele celor ce-au greșit și nu indicați măsurile pe care le-ați luat în urma constatării acestor greșeli?

Proiectul numărul 3 – „Callatis – istorie la malul mării”

Aici am rămas fără cuvinte. Vă spun, de la început, că am urmărit ședințele Consiliului Local și, chiar dacă n-am avut și documentele de ședință, am putut să-mi fac o bună idee despre ceea ce se întâmplă. Așa că vă întreb: de ce nu ieșiți public în fața noastră să ne spuneți în ce procent este executată această lucrare și să precizați dacă cei care se ocupă de această lucrare au (sau nu) vreo competență în domeniu? Rezultatul dezastruos al acestui „mic” amănunt numit competența îl vedem cu toții când privim peste gard la cele două șantiere.

Modernizarea orașului prin „minunăția” de la sensul giratoriu „mare”.

Sunt curioasă dacă v-ați dumirit, într-un final, ce ați făcut acolo: s-a pornit de la „coloane specifice Cetății Callatis”, apoi s-a trecut la „coloane grecești” și, într-un final, la „templu roman”.

Proiectul este secret, ca toate celelalte, dar am găsit câteva imagini cu ceea ce ar fi trebuit să fie rezultatul final. Observ că cel ce a făcut respectiva lucrare a îmbinat cele doua tipuri de coloane, doric si ionic. Adică stil eclectic, nicidecum specific perioadei antice.

În realitate, la sensul giratoriu nu există niciunul din tipurile de coloane cunoscute, acolo înălțându-se falnic niște stâlpi rotunzi de beton, cu niște capiteluri supradimensionate, care nu respectă cu nimic arhitectura veche a cetății.

Singura structură circulară similară, din antichitate, din a cărei inspirație pot doar să presupun că provine lucrarea respectivă, este tholosul. Tholosul are origini antice grecești și a fost preluat, în timp, și de alte civilizații, dar nu a fost niciodată găsit la Cetatea Callatis. Funcțiunea predominantă, pentru tholosuri de dimensiunea celui realizat, era aceea de construcție funerară. Sinistru!

Proiectul dumneavoastră de suflet – spațiile verzi.

Ați îndepărtat „boscheții” de pe marginea drumurilor pe motiv că „sunt inestetici”… Dar nu ne spuneți și cum au ajuns în aceasta stare: orice lucru care nu este întreținut devine inestetic.

Acest gard viu avea un dublu rol: izola fonic și împiedica praful să intre în locuințele noastre. Toți avem mai mult praf în case după această operațiune.

Și dacă, în cazul gardului viu, să spunem că ați avut ceva argumente, cu pomii ce ați avut? De ce trebuia să fie distruși?

Încă mă mai plimb prin oraș tot căutând cei 1000 de pomi pereni plantați – conform declarației domnului Angelescu.

Poate ne lămuriți exact unde au fost plantați, pentru că noi, locuitorii acestui oraș, nu reușim să-i identificam.

Sensul giratoriu „mic” – unde avem de-a face cu o mare gluma și o mică bulină de care să ne împiedicăm,

și

„Triunghiul” de la intersecția străzii Oituz cu Strada Portului – un adevărat atentat la siguranța în circulație!

Așa se întâmplă când lucrările se fac din birou. Dacă s-ar fi venit pe teren, s-ar fi văzut că, pe partea stângă, există o clădire care obturează vizibilitatea. Așa că zilnic, ca mulți alții, sunt nevoită să ies cu mașina jumătate în șosea ca să mă pot asigura. Și aceasta la modul: „Dă, Doamne, să nu treacă vreunul cu viteză mare că praf mă face!”

Probabil vor sări mulți să spună: „dacă nu se face nu-i bine, dacă se face, iar nu-i bine”.

Nu sunt cârcotașă, doar cer responsabilitate. Vreau ca lucrurile să fie făcute corect, pentru că și eu plătesc taxe și impozite.

Oare cer mult, domnule primar?

Având în vedere ceea ce tocmai am enumerat mai sus și având în vedere că brusc acordați atenție locuitorilor Mangaliei, în ultimele două săptămâni, am speranța că vă veți face timp să oferiți câteva explicații”.

Alina Balea

1 thought on “Scrisoarea unui cetăţean al Mangaliei, adresată primarului Cristian Radu

  1. Sunt de acord cu aceste comentarii privind modul defectuos de executare a proiectelor .Intrebarea noastra este :de ce nu s-au contactat echipe de lucru profesioniste pt. executarea la timp si efectuarea platii cu fonduri europene ?In conditiile actuale cat ne costa pe noi ,mangaliotii , aceste lucrari ? A venit vara si in curand vor veni turstii .Va arata bine Aĺeea Teilor ?!

Comments are closed.