APC avertizează: Şunca presată nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor! Sandvişurile, meniurile din grădiniţe şi After School conţin şuncă presată!
Consumul zilnic a 50 grame de şuncă presată creşte incidenţa cancerului colorectal cu 18%!
- 9 din 10 tipuri de șuncă presată conţin apă adăugată! Apa este cel de-al doilea ingredient la 60% dintre tipurile de şuncă presată!
- 7 din 10 tipuri de şuncă presată conţin între 5 şi 12 aditivi alimentari!
- 6 din 10 tipuri de şuncă presată conţin caragenan!
- 6 din 10 tipuri de şuncă presată conţin monoglutamat de sodiu!
- 1 din 2 din două tipuri de şuncă presată conţine caragenan şi monoglutamat de sodiu!
- 2 din 10 tipuri de şuncă presată sunt colorate cu carmin!
- Şuncă presată cu carne de pasăre separată mecanic, piele de pui şi apă!
- Şuncă Praga extra cu 12,2 grame proteine! Conţinutul în proteine la şunca presată variază între 11 grame şi 21 grame!
- Șuncă Praga Premium cu aromă de fum și extracte din citrice!
- Șuncă de curcan cu aromă de carne!
- Şuncă presată din pulpă de porc cu fibre vegetale din pătlagină!
- Şuncă presată din curcan cu proteină din colagen din carne de porc!
- Şuncă presată din piept de pui cu proteină din vită!
- Şuncă presată cu piept de pui şi proteină din lapte!
- Şuncă Praga cu trei tipuri de conservanţi!
- Şuncă Praga cu legume deshidratate şi extracte din citrice!
- Şuncă presată din piept de pui cu proteină animală de origine bovină!
- Şuncă presată cu drojdie!
- Procentul de carne din şunca presată variază între 47% şi 97%!
Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APC România) membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat 50 tipuri de şuncă presată comercializată în marile structuri comerciale și în magazinele unor producători de produse din carne. Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru familiile lor.
Șunca presată este o specialitate din carne de porc la care europenii au ajuns după îndelungi căutări pentru asigurarea unei bune conservări a cărnii în condițiile climatice sezoniere ale Europei: perioade de frig și umezeală urmate de perioade calde și uscate, cu nenumărate particularități locale. Obținerea șuncii presate (sau, pe scurt, a șuncii, cum tinde să se generalizeze semnificația termenului), presupune un lanț de operațiuni riguros desfășurate: extragerea piesei anatomice, fasonarea, sărarea, uscarea, afumarea (care nu este aplicată la unele rețete), maturarea în stare crudă (la șunca presată crudă), fierberea lentă, răcirea lentă etc.
Șunca presată a fost timp îndelungat un produs special și a avut un statut aparte în consum: nu era un aliment de toată ziua, nici un aliment pentru oricine. A stat la loc de cinste pe mesele celor de sus și a fost pregătită cu sârg și elemente de ritual pentru mesele festive.
În ultimele două secole a trecut și în alte continente, odată cu cei ce știau să prepare acest produs special și cu cei care îl doreau pentru consum. Democratizarea consumului a dat posibilitatea și chiar a impus răspândirea produsului și în rândul consumatorilor modești. În anii 1920, americanul George Hormel punea la punct ambalarea șuncii cu adaos de gelatină într-o cutie, mijloc prin care produsul putea rezista mai mult timp la temperatura camerei.
Fiind un produs solicitant pentru organism, șunca presată a ajuns, în etapa consumismului, un articol suspectat de efecte negative asupra sănătății consumatorilor, fiind adăugată pe o listă tot mai lungă a alimentelor periculoase pentru sănătate. Dar, specialiștii au pus la punct și rețete de șuncă presată care are puține calorii și care se poate consuma și către de persoanele supraponderale. Cum ideea era aceea de a folosi parțial înlocuitori ai cărnii de porc – materia primă esențială pentru șunca presată – repede s-a ajuns la abuzuri și la rețete frauduloase și mult mai periculoase.
Consumatorii români din ultimele două decenii au fost beneficiarii unei piețe abundente de șuncă presată, venită din țări europene cu tradiție, cu numele din țările respective: prosciutto crudo (consumat crud) și prosciutto cotto (tratat termic) din Italia, jambon din Franța, hamon din Spania. Din spațiul britanic au venit ham-ul (șunca crudă) și bacon-ul (șunca preparată termic).
Pentru că toată lumea mănâncă șuncă, cei ce nu mănâncă porc au posibilitatea să mănânce șuncă presată din carne de vită, de vânat, de curcan și de pui etc.
Tradiția a impus ideea că șunca presată se face din pulpă de porc și unele ingrediente tipice: sare, azotiți, piper, boia, usturoi, cimbru și altele asemenea. Piața actuală arată că pentru șuncă presată se folosesc nu doar pulpe de porc, ci carne și din alte regiuni anatomice; nu numai porc, ci, așa cum s-a arătat, și carnea altor specii, inclusiv specii acvatice.
În pofida acestor schimbări, există certe elemente de liniștire: mulți consumatori și tot mai mulți producători rămân fideli ori revin la rețetele tradiționale ale șuncii presate din pulpă de porc. Li se alătură entuziaști care fac propagandă preparării „în casă“ a produsului spre liniștirea proprie față de temeri de tot felul – materie primă, ingrediente secundare, proces tehnologic, logistică etc.
Producătorii de mare clasă ai șuncii presate mențin, din fericire, standarde înalte ale produselor pe care le realizează și nu se abat de la reguli bine îndătinate, unele cunoscute și incluse în materialele lor promoționale, altele cu totul secrete și transmise numai între membrii familiei. Dintre regulile cunoscute, se remarcă îndeosebi cele privind materia primă (carne de la anumite rase de porci, chiar numai porci negri sau numai porci albi, hrăniți cu ghindă, cu zer etc. și crescuți în anumite zone) și cele privind prepararea șuncii (anumite moduri de folosire a ingredientelor, timpi lungi de maturare și uscare și altele asemenea).
Nu puține sunt regulile privind consumul, reguli dezavuate de consumatorii de pizza înveterați, pentru care se folosesc cantități impresionante de șuncă presată de calitate îndoielnică, dar care bine condimentată și prăjită are mare căutare, cu toate avertismentele medicilor și nutriționiștilor referitoare la riscurile la care se expun acești consumatori.
Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.
Top 5 tipuri de şuncă Praga după conţinutul de carne:
- Angst – 97% piept de curcan;
- Cris-Tim, Lidl – 90% pulpă de porc;
- Angst – 83,33% pulpă de porc;
- Casa Gustului – 80% pulpă de porc;
- Pikok (Lidl) – 70% pulpă de porc, Gustoso (Kaufland) – 70% carne de porc, Reinert
