14 iunie 2024

Astăzi este prăznuit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință. Tradiții și obiceiuri la români

Marele Mucenic Gheorghe a trăit pe vremea împăratului Dioclețian, s-a născut în Capadocia, fiu al unor părinți creștini de origine greacă și învățat, din tinerețe, în dreapta credință. Rămas fără de tată din copilărie, Sfântul s-a mutat, cu maica sa, din Capadocia în Palestina, fiind cu neamul de acolo și având acolo multe averi și moșteniri.

Îmbrățișând slujba armelor, în scurta vreme, a cucerit cele mai mari cinstiri, până și dregătoria de conducător de oaste, în garda împăratului.

Se știe că, deși era păgân, împăratul Dioclețian, până la anul 303 nu a luat nici o măsură împotriva creștinilor. Aceasta stare de lucruri a îngăduit creștinilor vrednici, să urce până la cele mai înalte slujbe în împărăție. În anul 303 însă, din îndemnul ginerelui său Galeriu, pe care Dioclețian l-a luat ca însoțitor la domnie (tetrarh), a aprins prigoana împotriva creștinilor.

Gheorghe s-a înfățișat singur înaintea împăratului Dioclețian și, înaintea întregii curți împărățești, a mărturisit deschis că este creștin și ca înțelege să slujească în oastea împăratului, ca ucenic al lui Hristos. Uimit de această mărturisire și îndemnat de Galeriu, Dioclețian a dat porunca să fie dus în temniță și pus la chinuri, ca să se lepede de credință. Şi a fost trecut prin toate vămile muceniciei, loviri cu suliță, bătăi la tălpi, lespezi de piatră pe piept, chinul la roată, groapă cu var, încălțăminte cu cuie, băutură otrăvită, bătaia cu vine de bou ș.a. Toate acestea și altele asemenea, Sfântul Gheorghe le-a îndurat cu bărbăție stând tare în credință.

Văzând chinurile de moarte, prin care trecea Sfântul Gheorghe și că rămâne viu și nevătămat, mulți dintre ei s-au lepădat de idoli și au venit la credința în Hristos, slăvind cu un glas pe Dumnezeul creștinilor.

Însăși împărăteasa Alexandra, soția lui Dioclețian, văzând acestea, a mărturisit credința ei în Hristos.

În cele din urmă, împăratul a încercat să-l înduplece cu onoruri și cu făgăduințe, dar Sfântul a ales să rămână pentru totdeauna cu Hristos. În fața acestei mărturisiri și, văzând că toate încercările lui sunt zădarnice, Dioclețian a dat porunca să li se taie capetele, și Mucenicului și împărătesei Alexandra.

Rugându-se, cu bucurie și-a plecat capul sub sabie și a fost tăiat, în ziua de 23 aprilie.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe

  • În dimineaţa ajunului Sf. Gheorghe, femeile scot sculele de ţesut afară, ca să răsară soarele peste ele, pentru a avea spor la lucru.
  • Unii se încing cu ramuri verzi ca să nu îi doară mijlocul.
  • Mai este obiceiul scăldatului, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare. Astfel oamenii vor fi sănătoşi tot anul şi se spală toate relele.
  • În ajun de Sfântul Gheorghe se spune că dacă ieşi cu capul descoperit te aleargă strigoaicele până te lasă lat. Ele ar dormi cu trupul, dar cu spiritul umblă prin lumea largă. Se luptă cu meliţele din gospodăria omului şi fură laptele vacilor.
  • Oamenii stau toată noaptea treji, ca să fie vioi şi sănătoşi tot anul.
  • De Sfântul Gheorghe, se spune că nimeni nu are voie să doarmă peste zi. Se spune că, altfel, vei fi somnoros tot anul, vei lua ”somnul mieilor”.
  • Busuiocul semănat înainte de răsăritul soarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el, este cinstit de toată lumea.
  • În unele zone, în ziua de Sfântul Gheorghe, bărbatul pune ramuri verzi la stâlpii porţilor, la ferestre şi uşi, la grajduri şi grădini, dar şi la mormintele neamurilor, pentru a se feri de duhuri rele.
  • Aceste ramuri se păstrau apoi peste an, ca leacuri împotriva diverselor boli. O parte dintre aceste ramuri verzi se dădeau hrană animalelor.
  • În credinţa populară se zice că atunci când broaştele cântă pentru prima dată, Sfântul Gheorghe ia cheile de la Sâmedru (Sfântul Dumitru) şi deschide porţile naturii către viaţă.
  • De Sfântul Gheorghe ies preoţii şi poporul cu crucea în câmp şi fac rugăciuni pentru ploaie şi mană în câmp.
  • Gunoiul adunat în ziua de Sf. Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine.