Felix Stroe: „Programul economic de guvernare al Partidului Social Democrat 2024 – 2028 este unul dintre cele mai ambițioase proiecte la care am lucrat vreodată!”
Senatorul Felix Stroe a acordat un interviu pe marginea Programului economic de guvernare al Partidului Social Democrat 2024 – 2028, dar și despre situația României pe timpul războiului cu Ucraina.
-
Domnule senator Felix Stroe, ați participat la lansarea și elaborarea Programului economic de guvernare al Partidului Social Democrat 2024 – 2028. Care sunt principalele linii de forță?
Viziunea economică a PSD este una care pune accent pe patriotismul economic și pe creșterea producției în România, indiferent de acționariatul român sau străin al companiilor cu activități productive.
Putem realiza acest deziderat prin programe guvernamentale pentru reindustrializarea țării, crearea de locuri de muncă bine plătite și sprijinirea companiilor românești, pentru a deveni lideri regionali.
Prin aceste măsuri, România va deveni un hub industrial și tehnologic regional, bazat pe producție, investiții și exporturi. E un proiect la care am contribuit mai mulți, inclusiv prin comisiile de specialitate ale Parlamentului.
-
Totuși, mai concret de atât?
50 milioane de euro de la bugetul de stat pentru creșterea cu 10% a producției autohtone de materiale de construcții în următorii 6 ani e destul de concret?
Se vor finanța până la 75% din cheltuielile eligibile ale proiectelor investiționale, plus garanții guvernamentale pentru credite, dacă investiția se realizează prin creditare.
400 milioane de euro, din fonduri europene și de la bugetul de stat, pentru dezvoltarea afacerilor de către fabricile autohtone, prin cumpărarea de licențe, urmând ca, după o perioadă de grație, aceste unități să returneze, anual, o cotă procentuală din încasările obținute prin folosirea licențelor. Obiectivul este ca în următorii 5 ani să avem 30 de fabrici noi în industrie și 20.000 de locuri de muncă în plus!
-
Care vi se pare „linia de forță” a ceea ce propune PSD pentru următorii 4 ani?
Planul industrial „Sprijin pentru marea industrie din România”. 1 miliard (un miliard!) de euro, din Fondul de Inovare, pentru sprijinirea companiilor din metalurgie, siderurgie și industria chimică, în contextul reglementărilor UE privind decarbonarea, dar și a producătorilor de energie curată și capacități de stocare a energiei. 10 miliarde de euro pentru scheme de ajutor de stat pentru investiții, garanții, subvenționarea dobânzilor în industrii de înaltă tehnologie și ajutoare de stat ad-hoc, precum industria auto, industria chimică, industria farmaceutică, industria alimentară, metalurgie, materiale de construcții, apărare și energie.
În fine, 1 miliard de euro pentru finanțarea a două programe: 600 milioane de euro pentru dezvoltarea Start-Up-urilor de înaltă tehnologie în domeniul industrial și un fond de 400 milioane de euro pentru dezvoltarea afacerilor în domeniul industrial, pe bază de licențe pentru industriile competitive.
-
Războiul din Ucraina ne-a afectat nu numai prin proximitate și pericolul extinderii sale, dar și prin efortul economic de sprijin al României pentru țara vecină, grav afectată. Ce se va întâmpla în „a doua etapă”, când războiul se va sfârși?
A doua etapă va consta într-un sprijin pentru participarea companiilor românești la reconstrucția Ucrainei. 200 milioane de euro de la bugetul de stat și din fonduri europene, pentru susținerea firmelor românești, care vor participa la reconstrucția Ucrainei, îndeosebi în domeniul construcțiilor și materialelor de construcții, al infrastructurii electrice etc., și care vor genera efecte de multiplicare în economia românească.
Chiar dacă fără legătură cu acest subiect (doar aparent!) 200 milioane de euro, din fonduri europene și de la bugetul de stat, pentru dezvoltarea în România a două noi modele de aparate de zbor și lansarea producției de drone românești în următorii 6 ani.
Și 1 miliard de euro, din bani europeni, pentru următorii 6 ani, pentru investiții și achiziții de licențe în producția de echipamente la standarde NATO și pentru programele de înzestrare ale MApN, cu obligația transferului de tehnologie și producție în România.
-
Se tot vorbește despre performanță în companiile de stat. Este principalul reproș pe care îl face Uniunea Europeană la adresa României, împreună cu modalitatea de selecție a managementului acestor companii…
Vom implementa în sfârșit cadrul legal privind guvernanța corporativă în întreprinderile de stat și asigurarea independenței managementului acestora prin preluarea celor mai bune practici la nivel european, în vederea aderării României la Ghidul OECD privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat.
Preluarea de către Ministerul Finanțelor a competenței de reglementare în domeniul PPP și realizarea unei strategii naționale pentru implementarea proiectelor prioritare în regim PPP (parteneriatului public-privat) va fi un factor de întărire a acestor tendințe.
Raționalizarea cheltuielilor publice din marile sisteme publice, printr-o programare bugetară bazată pe politici publice și pe studii de impact și indicatori de performanță, precum și prin prioritizarea proiectelor de investiții pentru care se alocă fonduri guvernamentale va fi un alt factor. Și stoparea risipei banului public! Eliminarea cheltuielilor nejustificate, iraționale și introducerea standardelor de cost și eficientizarea sistemului de achiziții publice.
Introducerea în statutul funcționarilor publici a criteriilor de performanță, ca bază pentru salarizarea în sistemul public.
Comandat de Partidul Social Democrat Filiala Constanța,
Executat de Ediția de Sud – portal www.editiadesud.ro
CUI mandatar financiar coordonator: 11240017
Pe aceeași temă: