În 2019, în Mangalia „oraş european”, copiii ies noaptea de la ore, iar „fantoma” Cinematografului „Pescăruş” bântuie cu iz de răzbunare!

Înaintea fiecărui mandat, primarul Radu a promis că se va implica în viaţa Mangaliei, promiţând un municipiu europen. În cele două mandate, însă Mangalia nu doar că nu se poate mândri că se alătură oraşelor cu adevărat europene, ci, mai rău, seamănă cu un sat uitat de lume, ciuntit, dar mai ales pustiit.

După ani de nepăsare, acum, în preajma alegerilor se demarează ceva lucrări, începute mai mult la presiunea cetăţenilor, dar care înaintează cu viteza melcului. „Marile” inaugurări sunt lăsate, evident, pentru campania propriu-zisă.

Pe lângă aspectul oraşului, mutilat de acţiuni de demolare, de tăieri de copaci, zero investiţii majore şi de interes, zero investitori şi zeci de promisiuni transformate în minciuni, mai au de suferit atât Cultura, cât şi Educaţia, aruncate în aceeaşi beznă a nepăsării.

De ani buni, tot auzim că există un proiect măreţ de reabilitare şi modernizare a Casei de Cultură, dar lucrările se lasă aşteptate, astfel că toate evenimentele organizate sau găzduite aici, se derulează în condiţii precare, pe care nu le întâlneşti nici în localităţile din jur. La Tuzla, de exemplu, cu bani europeni, Casa de Cultură a fost modernizată integral, şi pe lângă manifestări, găzduieşte diverse cercuri de teatru, pictură, dansuri şi alte activităţi cultural-educative pentru copii şi tineri.

Cinematograf nu există, cei interesaţi merg la Constanţa pentru a viziona un film nou. În schimb, mai-marii urbei au avut grijă să mutileze Cinematograful „Pescăruş”, să-l demoleze parţial şi să-l abandoneze chiar în preajma sezonului estival, că doar Mangalia avea nevoie de un obiectiv turistic nou… În privinţa acestuia, nu se ştie ce va deveni, parcare, hotel, bloc, mai-marii ştiu. Doar ei decid.

Un alt domeniu vitregit este Educaţia în care nu s-a investit nimic considerabil, iar ceea ce s-a reuşit, nu a reprezentat meritul administraţiei publice locale, ci al CNI (Compania Naţională de Investiţii) care a finanţat sala de sport a Şcolii nr. 2. În continuare, părinţii suplinesc lipsurile din grădiniţe, şcoli şi licee, cotizând lunar pentru diverse achiziţii, astfel ca lecţiile să se deruleze la un nivel optim. Cea mai mare problemă o reprezintă însă studiul în două schimburi, dimineaţa şi după-amiaza.

Din fericire, acest lucru a devenit istorie la Şcoala nr. 2 „Sf. Apostol Andrei”. Aici, conducerea a avut iniţiativa de a desfiinţa anumite spaţii nefolosite pe care le-a fost transformat în săli de clasă şi, astfel, elevii termină orele la 15.00.

Una dintre cele mai bune şcoli din Mangalia, sau cum se mândreşte „Gala Galaction – una dintr-un milion”, deşi se bucură de rezultate deosebite la concursuri, olimpiade şi capacitate, are o soartă tristă. Din mandatul lui Tusac, conducerea se tot străduieşte să obţină lucrări de extindere sau chiar de construire a uniui corp nou, fără succes, însă.

Din păcate, elevii claselor primare, dar nu numai, sunt nevoiţi, din lipsă de spaţiu, să meargă la cursuri după ora 12.00, terminând orele aproape de ora 18.00. Deşi este obositor pentru un copil să termine seara orele, dar şi periculos, mai ales în această perioadă când se întunecă devreme, programul rămâne acelaşi, fără vreun ajutor din partea celor instalaţi în funcţii mai mult decât calde. Promisiunile au curs gârlă, chiar şi la deschiderea acestui an şcolar, când primarul le-a spus, cu generozitate, copiilor şi părinţilor că anul viitor vor avea o unitate nouă, numai că au rămas doar vorbe electorale, întrucât, la orizont, nu se întrezăreşte nicio construcţie.

Cu mare greutate, s-au acordat şi bursele şcolare, copiii aşteptând luni bune să-şi primească bani care li se cuvin.

Pe de altă parte, deşi municipiu, cu buget extrem de mare, Mangalia nu deţine un after-school, aşa cum este normal. Nu acelaşi lucru se întâmplă în localităţile limitrofe, 23 August (prima școală digitală din județ!), Costineşti, Techirghiol, unde există astfel de structuri care îi ajută, în egală măsură, pe elevi şi părinţi.

Concluzionând, cele care trezesc interesul pentru mai-marii municipiului sunt doar apariţiile în momente-cheie, băile de mulţime şi, implicit, promisiunile care, aşa cum se observă de 7 ani, nu reprezintă decât vorbe goale, fără dram de conţinut.  Şi repertoriul este la început…