Istoria tăcută din Cimitirul „Eternitatea”
Cimitirele din Mangalia, indiferent că este vorba despre cele ortodoxe sau de cel musulman, sunt supraaglomerate. Acest lucru este recunoscut atât de autorităţi, cât şi de şefii cultelor din localitate. Potrivit declaraţiilor reprezentanţilor ADPP Mangalia, per total, în cele două cimitire ortodoxe ar mai fi numai circa 50-60 de locuri libere pentru viitoarele înmormântări.
În cimitirele “Eternitatea” sau „Sfânta Maria”, cele două care deservesc o populaţie ortodoxă de peste 36.000 de locuitori, sunt ocupate zeci de mii de locuri de veci. Printre mormintele săpate în ultimele zeci de ani, există şi cruci deosebite, ce aparţin unor locuitori din epoca antebelică. Alături de acestea, din loc în loc, se pot vedea alte monumente vechi, aduse din curtea spitalului, din vechiul „cimitir grecesc“.
Directorul Centrului Cultural Callatis, Tatiana Odobescu, ne povesteşte că demararea sistematizării Mangaliei, începând cu perioada comunistă şi până azi, a dus la descoperirea unor cimitire demult uitate, dar şi la distrugerea unora dintre ele. “Unele dintre locaşurile de cult au fost distruse în mod barbar, în momentul în care s-a demarat sistematizarea Mangaliei, din perioada comunistă. Dacă treci, astăzi, prin Cimitirul Eternitatea, dai, din loc în loc, peste câteva cruci ce par atipice în peisajul sepulcral. Sunt morminte pe lângă care treci fără să le observi, cruci de mici dimensiuni, aduse din vechiul cimitir grecesc. Există şi monumente impunătoare, ale unor personalităţi ale Mangaliei, din epoca de aur a oraşului, de dinainte de 1945”, afirmă directorul Centrului Cultural Callatis.
Tatiana Odobescu face referire la perioada dintre cele două războaie mondiale, o vreme în care comunitatea de români, greci, turici şi tătari, ba chiar şi nemţi, s-a constituit într-un nucleu menit să ajute la prosperitatea urbei. Vechii locuitori trăiau în armonie şi prietenie, ajutându-se, reciproc, fără a se ţine cont de situaţia socială a fiecăruia. Acest nucleu, spune Tatiana Odobescu, s-a dizolvat începând cu 1948, o dată cu venirea comuniştilor, când toate micile afaceri locale au fost distruse, iar familii întregi de greci, nemţi sau turci au luat calea străinătăţii.
Sculptate pe pietrele funerare din “Eternitatea” apar numele binecunoscute ale Mangaliei anilor 1800-1900: Brusalis, Ivanoff, Aldea, Coman, Georgescu, Hagi Deciu, Dupelescu, Delureanu etc.
Teodor (Theodoros) Brusalis a fost unul dintre cei mai înstăriţi locuitori ai Mangaliei vechi, acesta deţinând suprafeţe de teren foarte întinse, o moară industrială, primul hotel din Mangalia, dar şi cea mai celebră vilă din oraş. Brusalis a murit în 1944, astfel că nu a mai asistat la distrgerea averii sale de către comunişti. Acum îşi doarme locul de veci în Cimitirul “Eternitatea”, piatra sa funerară fiind sculptată din marmură din Insula Tenos (Grecia). La capul mormântului său se odihnesc şi doi dintre fii lui, Theodoros şi Georgios, decedaţi la vârste extrem de fragede.
Familiile Ivanoff, Aldea, Coman sunt alte nume nume de oameni cu stare, dezradacinati de comunism şi deposedati de toate averile, ce şi-au găsit liniştea în principalul cimitir al oraşului.
O zonă mai specială a cimitirului o constituie cea în care, până nu demult, erau înhumate persoanele ale extrem de sărace. Crucile mici, cele mai multe din fier sau lemn, stau dovada lipsei de posibilităţi materiale a familiilor acestora.
Cimitir musulman nou
Problema lipsei de locuri de veci este şi mai acută în cimitirul musulman. Aici nu mai există niciun loc liber destinat înhumării. Potrivit declaraţiilor preşedintelui Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, filiala Mangalia, Ghiulgiean Membulat, Consiliul Local Mangalia a aprobat, recent, înfiinţarea unui nou cimitir pentru comunitatea musulmană.
“Acesta urmează să aibă trei hectare şi se află amplasat în apropierea fostului şantier militar. Municipalitatea a alocat, pentru acest proiect, 150.000 de lei. Tot pentru comunitatea musulmană din zona Colonişti a Mangaliei va fi înfiinţată şi o nouă moschee, geamia veche a oraşului devenind neîncăpătoare pentru credincioşi în zilele de bairam”, ne-a declarat Ghiulgiean Membulat.