O ştim toţi, actualul primar al Mangaliei a ajuns în fotoliul suprem într-un mod controversat, prin reluarea alegerilor locale din anul 2012.

Mâine, 27 septembrie, se va da o nouă bătălie, iar actualul edil şi echipa sa şi-au propus, se pare, să nu o câştige într-un mod corect şi legal.

Iată, o dovadă în acest sens. Una dintre candidatele la funcţia de consilier local PNL Mangalia,

şi-a trimis fiul să fie preşedinte al unei secţii de votare, lucru interzis de lege. Astfel, potrivit articolului 44, alin. 1 din Legea 115/2015, “Nu pot fi membri ai birourilor electorale de circumscripție sau ai birourilor electorale ale secțiilor de votare candidații în alegeri, soții, rudele și afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv, precum și persoanele care nu au exercițiul drepturilor electorale.”

Reprezentanţii BEC Mangalia au văzut ceea ce se întâmplă şi, în urma unei sesizări, au dispus înlocuirea băiatului candidatei PNL Mangalia cu o altă persoană.

De altfel, aproape toţi preşedinţii şi locţiitorii secţiilor de votare sunt angajaţi ai Primăriei Mangalia. Unii dintre ei s-au retras, zilele trecute, deoarece există suspiciunea că ar fi infectaţi cu COVID 19, aspect ţinut secret de către reprezentanţii Primăriei Mangalia.

Prin urmare, mâine observatorii şi membrii secţiilor de votare trebuie să fie extrem de vigilenţi, să verifice persoanele care doresc să voteze pe liste suplimentare şi să să sesizeze orice încălcare a legii.

Disperarea este mare, actualul este izolat, încolţit şi nu se ştie ce idei o să-i mai treacă prin cap!

Ieri, am publicat lista candidaţilor PNL pentru Consiliul Local Mangalia. La prima vedere, pare o echipă primenită, cu persoane noi în fruntea listei. De fapt, este o tactică menită să atragă voturi. Mincinoasă, derutantă, ce creează o falsă impresie.

Astfel, după candidatul Cristian Radu îl găsim pe listă, pe locul al doilea pe Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa, prof. Sorin Mihai. Să nu uităm, însă că în urmă cu 4 ani, cutreiera străzile din Mangalia, povestind cetăţeilor că este cadru didactic, că nu a mai făcut politică, că doreşte binele oraşului. În 2016, prof. Sorin Mihai, pe care îl recomandau atât profesia, cât şi tinereţea cu avântul ei, a candidat din partea UNPR Mangalia. Promisiunile făcute în campanie, cât şi faptul că nu mai fusese înregimentat politic au dat roade, astfel că a fost votat în număr mare de către cetăţeni, intrând în Consiliul Local lejer. Mai mult, UNPR, partid pe care prof. Sorin Mihai îl reprezenta, şi-a adjudecat două locuri în Consilul Local Mangalia.

Dar, la prima şedinţă a noului Consiliu Local Mangalia din anul 2016, prof. Sorin Mihai s-a aliat imediat cu PNL, partid căruia i-a votat absolut toate proiectele de hotărâre, aşadar, inclusiv pe cele păguboase Mangaliei. Mai mult, deşi a predat la Şcoala Generală nr. 5 Gala Galaction Mangalia, nu a reuşit să-l convingă pe primarul Cristian Radu să construiască o clădire nouă, astfel încât elevii să nu mai înveţe în două schimburi. De altfel, pe surse, am aflat că proiectul cu fonduri europene, ce viza ridicarea unui corp nou de clădire pentru Şcoala nr. 5, a fost pierdut de către primărie.

Pentru alegerile locale din data de 27 septembrie, acelaşi cunoscut profesor Sorin Mihai candidează tot pentru Consiliul Local Mangalia, dar din partea PNL, recunoscând, în sfârşit, că este extrem de legat de edilul Cristian Radu. Totuşi, mascarada cu candidatura din partea UNPR, combinată cu ajutorul preţios dat, patru ani, PNL-ului, i- au adus valuri de critici din partea celor care au crezut în domnia sa şi l-au votat.

Începând cu locul 5, lista cuprinde angajaţi ai Primăriei care dacă vor fi aleşi, fiind eligibili, cu siguranţă, se vor retrage atât pentru a-şi continua activitatea ca funcţionari publici, cât şi pentru a le face loc greilor din PNL, persoane care au la activ mai mlte mandate de consilier, oameni cu posibilităţi financiare, azvârliţi, în glumă, către mijlocul sau chiar coada tabelului.

Printre aceştia Sorin Andrei, care ocupă surprinzătorul loc 11, membru al Consiliului Local Mangalia de foarte mulţi ani, Nicoleta Griguţă, consilier local, plasată pe locul 12, Dumitru Filip, pe poziţia 13, un apropiat al primarului, actualul viceprimar Dragoş Angelescu, locul 14, care cam face totul în băşcălie, începând de la şedinţele de Consiliu, până la dialogul cu cetăţenii, Linica Stan,  locul 17, de asemenea cu vechime în postura de consilier şi nu în ultimul rând, pastorul Dorel Toma, ocupantul locului 18, unul dintre puţinii susţinători ai copiilor din Mangalia prin crearea unui amplu program social, derulat în parteneriat cu mai multe ţări, printre care Anglia şi Germania.

Aşadar, PNL Mangalia ne etalează o listă care doar, aparent, se prezintă cu ambalaj nou, în realitate, fiind formată din persoane care deţin de multă vreme statutul de consilier local, în plus, cea mai mare parte dintre cei nominalizaţi având şi potenţial financiar consistent, lucru esenţial în politică. O ştim toţi, în general, politica se face doar cu oamenii bogaţi, restul fiind folosiţi pentru imagine sau pentru a se salva aparenţele.

Prin urmare, capcanele se ţin lanţ la PNL Mangalia, doar-doar voturile vor curge râuri…

Deși a ținut morțiș să obțină și al doilea mandat, primarul Cristian Radu sau Radu Cristian cum preferă să i se adreseze, nu s-a apucat de nimic de la alegeri până în prezent. Cetățenii îmbătați de placa victimizării, fredonată periodic de către edil și echipa sa, au hotărât să-l voteze în speranța că după victorie va pune în practică tot ceea ce a promis, sau mai exact tot ceea ce a vrut să facă, dar nu a fost lăsat de către consilierii cei răi.

Dar când votezi fără să analizezi mai bine opțiunile electorale, apare și riscul să te arzi. A doua oară. Motiv pentru care cei care l-au votat, îl ”laudă” acum de mama focului pe primar pentru încăpățânarea sa de a nu face nimic.

Asfaltări nu se fac, deși pe marginea acestui subiect mai să fie declanșată în campania electorală o revoluție de către câțiva petiționari și petiționare care pe de o parte îi plângeau de milă edilului, iar pe de altă parte împărțeau acuze consilierilor pe care îi declarau vinovați de blocarea investiției. Din nou timpul a demonstrat că totul a fost o fumigenă lansată fix înainte de alegeri cu scopul de a menține victimizarea primarului. Din toată această poveste, în prezent au rămas praful, hârtoapele din carosabil, întrucât lucrările nu au început și nici nu se sinchisește cineva să le ia în vizor.

Elevii Școlii Generale nr. 5 continuă să învețe în două schimburi, deoarece proiectul de mansardare a fost eliminat și el de pe agenda reprezentanților Primăriei Mangalia. Așa se face că elevii de clasa a III-a sunt nevoiți să învețe după-amiaza, deși se știe faptul că după prânz, puterea de concentrare este mai scăzută mai ales la cei de vârstă fragedă.

Instituțiile de învățământ continuă să nu dispună de săli de sport, astfel că elevii fac orele de educație fizică afară sau înghesuiți în săli de clasă.

Casa de Cultură Mangalia, instituție emblematică, poartă în continuare haina grea și ponosită a trecerii anilor și a indiferenței, astfel că sala de spectacole este la fel de învechită și deteriorată, practic, încremenită în timp.

Mangalia nu are evenimente cultural-artistice, dar cui să-i pese? Dacă vor distracție, cetățenii să se uite la televizor la târgurile și festivalurile organizate de alții, probabil, spun cei care conduc orașul!

Policlinica Mangalia va continua să fie tot un iglu și în sezonul rece care se apropie amenințător. Astfel, pacienții vor continua să dârdâie pe holuri, întrucât este mult prea greu pentru autorități să branșeze unitatea sanitară la sistemul centralizat de termoficare.

Tot într-un frig cumplit se vor antrena copiii care practică arte marțiale în incinta Casei Tineretului, soluția oferirii unui spațiu adecvat fiind scos din calcul de către cei care conduc urbea noastră. Aspectul obidit al orașului, cu prea puțină verdeață și prea mult gazon și copaci uscați ne vor ”încânta” privirile și în continuare.

Locurile de joacă din cartierele de blocuri au rămas adevărate depozite de fier vechi, unde părinții nu mai au curajul să-și trimită copiii.

Proiectele europene sunt un alt eșec al actualei administrații, orașul alegându-se cu o alee care nu se mai finalizează, cu un parc făcut în bătaie de joc, și cu o punere în valoare a Cetății Callatis abandonată, în timp ce conducerea orașului rămâne  cu lauda că ”golește” Uniunea Europeană de bani…

Exemplele ar putea continua, dar concluzia este aceeași. Dorința de câștigare a celui de al doilea mandat s-a bazat pe o ambiție și atât. Ambiție de a demonstra că imposibilul este posibil (când nu ai lăsat nimic în urmă), dacă știi ce să faci, dar scopul scuză mijloacele, nu?!

În schimb, dorință de a trece la treabă, nu există. Se remarcă însă o stare de nervozitate continuă și, deja, obișnuitele grimase ale edilului care în loc să savureze victoria și să facă ceea ce tot promite din 2012, demonstrează că Mangalia nu este decât un job pentru domnia sa.

Municipiu cu șase stațiuni turistice, umilit de comunele cu buget mult mai redus!

În timp ce Mangalia nici măcar nu stă pe loc, ci se rostogolește la vale precum o avalanșă de neoprit, comunele din apropiere și din județ, în general, prosperă. Primari, care au la dispoziție bugete locale mici, dar care fac demersuri pentru fonduri europene, pe care nu le pierd, ci le investesc în modernizarea zonelor pe care le conduc, se pot lăuda cu investiții care ne umilesc, ne pun în umbră.

Comuna Cumpăna are de puțin timp un campus școlar ultramodern. Sute de elevi din comună  şi din localităţile învecinate beneficiază de condiţii europene de studiu, cu mobilier, aparatură şi material didactic performante.
Campusul a fost ridicat cu fonduri europene, iar amenajarea curții s-a realizat cu ajutorul voluntarilor din comună care au plantat copaci și au amenajat celelalte spații verzi.
Campusul cuprinde un corp şcoală, cu săli de clasă, ateliere, spaţii de cazare pentru elevi, cantină, bibliotecă şi sală de sport. În total, este vorba despre 24 de săli de clasă, patru ateliere şcoală, un cămin rezidenţial cu 120 de locuri, o cantină şi un club pentru 120 de locuri, 15 garsoniere, o bibliotecă şi o bază sportivă cu sală de sport. De asemenea, dispune de centrală termică, canalizare, apă caldă menajeră, rețea de telefonie și Internet.

Investiţia este de 36.299.431,29 lei, din care 23.508.139,50 lei fonduri europene nerambursabile, de la Guvernul României 3.595.362.51 lei, iar de la Primăria Cumpăna,  9.125.929,28 lei.

Tot la Cumpăna s-a deschis recent un Centru de îngrijire after-school pentru copiii nevoiași și cu părinții plecați în străinătate. Programul oferit de centru este complementar celui școlar obligatoriu și oferă supraveghere, respectiv îndrumare la realizarea temelor, dar și activități recreative copiilor aflați în situații deosebite. Centrul dispune de două săli de curs cu 48 de locuri, două dormitoare, un cabinet medical şi o sală de mese.

Comuna Valu lui Traian a beneficiat de la începutul acestui an de o serie amplă de lucrări de modernizare a infrastructurii, dar nu numai. După lucrările făcute la canalizare şi pentru introducerea gazelor, unele străzi au fost afectate şi au avut nevoie de refacerea asfaltului. Astfel, 50 de străzi au fost asfaltate. De asemenea, au fost reabilitate trotuarele și s-au amenajat șase locuri noi de joacă pentru copii, complet utilate şi dotate.

Comuna Tuzla se mândrește cu o Casă de Cultură nouă, realizată din fonduri europene care găzduiește, periodic, nu doar manifestări artistice, ci și diverse cercuri educative pentru copii. În interior există și un mini-muzeu al tradițiilor din Dobrogea.

Orașul Techirghiol are Grădină Botanică realizată parte în sere, parte în aer liber tot cu bani de la Uniunea Europeană. Spațiul oferă relaxare atât localnicilor, cât și turiștilor care, din această vară, ce s-a încheiat, s-au bucurat și de un parc acvatic. Tot la Techirghiol a devenit tradiție Festivalul Național de Muzică Ușoară pentru Copii și Tineret ”Glasul Speranțelor”, ajuns anul acesta la cea de a XV-a ediție.

Comuna Crucea a derulat lucrări care au depășit bugetul anual. Este vorba despre alimentarea cu apă a localităţilor Gălbiori, Stupina, Şiriu şi Crişan, modernizarea şi reabilitarea străzilor din Gălbiori şi Băltăgeşti, finalizarea lucrărilor la viitoarea grădiniţă din comună, dar şi despre un proiect transfrontalier care vizează înfiinţarea unui centru de perfecţionare destinat localnicilor şomeri.

Mangalia nu a primit până acum decât sfidare, însă municipiul trebuie să se oprească din declin, dacă nu din convingere, măcar dintr-o fărâmă de orgoliu de a nu mai fi ”pălmuit” de zonele rurale, aparent, banale.