22 iunie 2024

Tradiţiile comunității tătare de sărbătoarea Qidirlez, ziua în care trecem la anotimpul cald

Comunitatea tătară celebrează, astăzi, una dintre cele mai populare sărbători: Qidirlez, Hâdârlez (Hîdîrlez, Kîdîrlez, Kădărlez).

Această sărbătoare preislamică îşi are originile în cultul dualităţii şi celebrării reîntoarcerii la viaţă. După legendă, cei doi fraţi gemeni Hăzăr şi Iliaz, au fost alungaţi din Cer de către Creator şi au primit dreptul de a se întâlni, o singură dată pe an (în ziua de Hâdârlez), unul devenind stăpânul Pământului şi celălalt al Cerului. Aceştia au fost consideraţi patronii astronomici ai vieţii umane.

Pe pagina oficială a Uniunii Democrate a Tătăarilor Turco-Musulmani se arată că:

„Qidirlez este o sărbătoare de dinainte ca lumea turcică să îmbrățișeze religia islamică. Ea își are originile în cultul dualităţii şi celebrării reîntoarcerii la viaţă. Conform legendei acestei sărbători, ar fi existat doi fraţi gemeni Qıdır (Hızır) şi Elez (Iliaz) care au fost alungaţi din Cer de către Creator şi au primit dreptul de a se întâlni o singură dată pe an în ziua de 6 mai, unul devenind stăpânul Pământului iar celălalt al Cerului. Ziua de 6 mai era considerată începutul verii și jumătatea anului, care se împărțea în vară (Hazir) și iarnă (Qasım).
Iarna începea pe 8 noiembrie. Qıdır (Hızır) şi Elez (Iliaz) erau percepuți ca patronii astronomici ai vieţii umane.
Legenda spune că cei doi se întâlneau în fiecare an de Qıdırlez pe pământ pentru a îndeplini dorințele oamenilor, pentru a le da speranță, fertilitate și belșug.
  • Potrivit acestei superstiții, pentru îndeplinirea acestora, în noaptea de 6 mai totul se lăsa deschis – ușile întredeschise, oalele fără capac, hainele la vedere șamd. Dorințele erau scrise şi împreună cu panglici colorate se agățau în copaci sau în tufele de trandafiri.
  • De-a lungul timpului, datorită caracterului său păgân și a conflictului cu perceptele islamice, această sărbătoare a suferit diferite transformări și adaptări, iar în zilele noastre, pe 6 mai, oamenii își cinstesc și pomenesc morții.
  • Se fac slujbe religioase spre pomenirea celor trecuți în cele veșnice iar femeile merg la cimitir (mezarlıq).
  • Se merge la iarbă verde, la marginea câmpului, a pădurilor sau a apelor împreună cu membrii familiei şi se servește din preparate tradiționale, turtă cu brânză numită qalakay (maylı qalaqay) şi ciorbă de miel (qozı sorpası).
  • În același timp, pelwanii (luptătorii) se întrec în prima competiție de kureș (lupte tradiționale tătărești) a verii, se cântă și se veselește.
  • Se face foc și se sare peste el într-un ritual simbolic de purificare”.

FOTO: Facebook