Scenariu de ultimă oră şi aproape sigur ca realizare: Statul român doreşte să deţină 51% dintre acţiunile şantierului, iar partenerii olandezi de la Damen, 49%!

 

Reprezentanţii Ministerului Economiei ne-a declarat că în ultima perioadă au tot existat negocieri cu olandezii de la Damen, discuţii care se poartă intens şi zilele acestea pe tema preluării pachetului majoritar de acţiuni de 51% deţinut de DSME.

Surse din cadrul ministerului ne-au dezvăluit faptul că discuţiile sunt însă canalizate către intenţia statului român de a avea de acum înainte rol de acţionar majoritar, nu minoritar cum a fost în ultimii 20 de ani.

Astfel, se fac demersuri astfel ca parteneriatul cu olandezii de la Damen, care deţin Şantierul Naval Galaţi, să se parafeze în scurt timp, numai că aceştia vor intra în posesia a 49% dintre acţiuni. Acest lucru înseamnă că Şantierul Naval Mangalia va avea preşedinte român, iar vicepreşedinte, olandez.

Decizia trebuie luată până la data de 7 martie, deoarece după data de 8 martie DSME va avea libertatea să vândă cui doreşte, caz în care statul român nu va mai avea şansa de a deveni majoritar.




Șantierul Naval Mangalia, o istorie de 40 de ani, pe care, prin pasivitatea lor, autoritățile o vor aruncată la gunoi!

Daewoo Mangalia Heavy Industries, de-a lungul existenţei sale de peste 19 ani, a livrat numai puţin de 152 de nave comerciale, 50 de barje, 10 nave destinate logisticii platformelor de foraj marin, 3 docuri plutitoare, o macara plutitoare şi o instalaţie plutitoare specializată în dragare.

Istoria Daewoo Mangalia a început în urmă cu 42 de ani, în 131974, când lua fiinţă Şantierul 2 Mai Mangalia. Timp de patru ani au fost construite, aici, docurile 1 şi 2. În 1976 demara, în forţă, construcţia a zeci de nave de diverse dimensiuni, de la cargouri pentru mărfuri cu capacitate cuprinsă între 65.000 TDW şi 100.000 TDW, petroliere de 89.000 TDW, dar şi instalaţii pentru platformele petroliere marine şi chiar corpul Fregatei Mărăşeşti.

În 1985 a devenit funcţional cel de al treilea şi cel mai mare doc al Şantierului 2 Mai Mangalia, care a fost folosit pentru reparaţii nave.

La 22 ianuarie 1997 ia fiinţă Daewoo Mangalia Heavy Industries, companie născută prin asocierea dintre Daewoo Shipbuilding&Marine Engineering din Coreea şi Şantierul Naval 2 Mai Mangalia. Şantierul Naval “2 Mai” S.A. Mangalia deţine, în această structură, 49% din acţiunile companiei, în timp ce Daewoo Shipbuilding &Marine Engineering (DSME), are 51% din acţiuni.

9În scurt timp, Daewoo Mangalia Heavy Industries devine cel mai important şantier naval pentru construcţia, conversia şi reparaţia de nave din zona Mării Negre. După 14 ani, în 2004, prin noua strategie economică a şantierului, DMHI începe producţia de nave comerciale de foarte mari dimensiuni, de tip Panamax. La finele lui 2007, conducerea şantierului decide oprirea activităţii de reparaţii nave, în favoarea proiectelor noi, de mari dimensiuni, care asigurau cifra de afaceri superioară celei realizate de serviciile de reparaţii.

Între anii 2008-2009 Daewoo Mangalia Heavy Industries îşi extinde capacităţile de producţie, prin investiţii în infrastructura pentru noi unităţi de fabricaţie pentru construcţii corp, armare şi vopsitorie, conversia Docului uscat nr. 3, din facilitate pentru servicii de reparaţii nave, în capacitate fundamentală pentru construcţii de nave noi, dotând-o cu o macara gigant de 1.000 de tone forţă. Tot în 2009 are loc lansarea la apă a celor mai mari nave construite în zona

Mării Negre şi Mediteranei: primul proiect – un port-container cu capacitatea de  5.905 TEU pentru Hamburg Sud (Germania) şi, cel de al doilea, un vrachier din clasa CAPESIZE de de 180.000 tdw, pentru Grupul Tzakos (Grecia).16 copy

Anul 2011 aduce şi un record în ceea ce priveşte numărul de nave livrate: unsprezece la număr, dintre care cinci port-containere, trei vrachiere, două nave specializate pentru logistica offshore şi o barjă submersibilă, specializată în foraje submarine.

În 2015 DMHI livrează două portcontainere de 9.100 TEU, cele mai mari nave de acest gen construite vreodată în zona Mării Negre şi Mediteranei.

12

În 2016, compania avea 2.399 de angajaţi proprii, alături de cei peste 4.700 de angajaţi ai societăţilor colaboratoare, numărul total al celor direct angrenaţi în viaţa şantierului depăşind 7.000 de salariaţi.

 




Iată, rezultatele la Evaluarea competenţelor lingvistice în limba română!

Total A)
Mediu
Avansat
Experimentat
Eliminat
Neprezentati
4637
549
974
3070
1
43


Astăzi, 14 februarie 2018, trei elevi de la Colegiul Național „Kemal Ataturk” din Medgidia susțin proba de  Evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă.




Pentru sesiunea iunie-iulie 2018 a examenului de bacalaureat, s-au înscris 5.316 absolvenţi ai clasei a XII-a

În anul școlar 2017- 2018, la nivelul județului Constanța, s-au înscris la examenul național de bacalaureat, sesiunea iunie – iulie 2018, 5.316 de absolvenți (4570 sunt din serie curentă și 746 din serii anterioare).

 

Evaluarea competențelor se realizează în 51 de centre de examen (26 în municipiu și 25 în județ).

Noutatea acestui an o constituie o prevedere procedurală care presupune asocierea de subcomisii la centre de examen care au profiluri acreditate, astfel încât candidații să poată beneficia de certificate de competențe.

În acest sens, deoarece la nivelul județului Constanța există numeroase profiluri acreditate, s-au constituit patru  subcomisii pentru candidați de la Colegiul Tehnic Aurel Vlaicu Galați- calificarea tehnician chimist de laborator (asociați Colegiului Tehnic Vasile Pârvan Constanța), Liceul Tehnologic Grigore C. Moisil Buzău- specializarea tehnician operator telematică și tehnician în hotelărie (asociați Liceului Tehnologic C.A.Rosetti Constanța), Liceul Tehnologic Meserii Și Servicii Buzău- specializarea tehnician operator telematică și tehnician în hotelărie (asociați Liceului Tehnologic C.A.Rosetti Constanța) și Colegiul Tehnic Henri Coandă Tulcea- calificarea tehnician operator tehnică de calcul și tehnician de telecomunicații (asociați Liceului Tehnologic de Electrotehnică și Telecomunicații Constanța). Subcomisiile funcționează în unitățile de învățământ de unde provin candidații, dar notele acestora sunt operate în aplicația Ministerului Educației Naționale de către centrele de examen din Constanța.

 

 




Mandat european de arestare, pus în executare de poliţiştii constănțeni

Poliţiştii de investigaţii criminale din Constanța au depistat un bărbat care era urmărit internaţional pentru infracțiuni contra proprietății, fapte comise în Italia. Schimbul de date şi informaţii a fost asigurat de Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională.

La data de 13 februarie a.c., poliţiştii de investigații criminale din cadrul I.P.J. Constanța au depistat un bărbat, de 38 de ani, din municipiul Mangalia, pe numele căruia exista un mandat european de arestare, emis de autorităţile italiene.

Cel în cauză a fost dat în urmărire internaţională pentru comiterea de infracțiuni contra proprietății, pe teritoriul Italiei.

Pentru depistarea acestuia, poliţiştii au beneficiat de date şi informaţii suplimentare obţinute prin intermediul Biroului SIRENE din cadrul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională – Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Bărbatul a fost prezentat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, care a emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore, fiind introdus în C.R.A.P. al I.P.J. Constanța.




Asaltat de autorități în momentele sale de glorie, Șantierul Daewoo Mangalia, lăsat, acum, singur să orbecăie prin întuneric!

 

Exact cu un an în urmă, mai precis, la data de 13 februarie 2017, conducerea Șantierului Daewoo Mangalia primea în vizită pe ministrul Economiei de atunci, Alexandru Petrescu care a venit însoțit de o delegație formată din președintele Consiliului Județean Constanța,

Horia Țuțuianu, senatorul PSD, Nicolae Moga, primarul localității Limanu, Dan Gheorghe Georgescu. Atunci, încă plutea optimismul în aer, ministrul întărind tuturor convingerea că șantierul va fi ajutat să-și revină. Iată, ce declara Alexandru Petrescu la conferința de presă: ”DMHI trebuie să privească pe toată lumea, pe acţionari, pe noi ca şi minister, dar şi pe Consiliul Judeţean Constanţa. Până acum, din păcate, statul şi-a manifestat doar prin complezenţă procentul pe care îl deţine din şantier, respectiv 49% Abordarea guvernamentală va fi similară actului managerial. După această primă întâlnire, în cadrul căreia am solicitat o situaţie a şantierului, va exista o discuţie la Ministerul Economiei. De asemenea, voi purta un dialog cu acţionarii majoritari din Coreea de Sud. Consider esenţială păstrarea tuturor locurilor de muncă. Este vorba despre o unitate de producţie extrem de importantă pentru zona de sud a judeţului. Am sugerat conducerii şantierului DMHI o serie de direcţii noi pe care să le abordeze până când piaţa construcţiilor de nave îşi va reveni la nivel mondial, având în vedere că aceasta trece de câţiva ani printr-o criză. Astfel, i-am sfătuit să-şi diversifice portofoliul, să intre şi pe piaţa reparaţiilor, să livreze anumite componente pentru nave, să încheie parteneriate cu alte şantiere din Europa. Cu siguranţă, la nivel mondial, piaţa îşi va reveni, va trece peste această criză, de aceea este important ca DMHI să-şi prezerve numărul angajaţilor, cu atât mai mult, cu cât au pregătirea necesară, sunt instruiţi şi calificaţi la cele mai înalte standarde. Tocmai de aceea este nevoie de profesionişti”, a declarat ministrul Economiei.

Autoritățile, imune la disperarea miilor de angajați!

În ciuda acestor asigurări pozitive, două săptămâni mai târziu, Alexandru Petrescu a fost mutat de la Ministerul Economiei, la IMM-uri, astfel că planurile sale s-au spulberat. În locul său, la minister, a fost numit Mihai Tudose, care, după puțin timp, a ajuns prim-ministru. Apoi, la același minister al Economiei a ajuns tot pentru puțin timp Gheorghe Șimon, pentru ca recent să fie numit un nou ministru în persoana lui Dănuț Andrușcă.

Desele schimbări de miniștri au îngreunat mult dialogul ministerului cu reprezentanții șantierului, astfel că lucrurile s-au acutizat, iar optimismul a fost înlocuit cu deznădejdea.

Revenind la autoritățile locale, județene, naționale, trebuie reamintit faptul că au fost permanent martore la realizările șantierului, la ceremoniile de botez ale navelor, la diversele inaugurări. Printre invitații de onoare s-au aflat, de-a lungul timpului, fostul președinte al României, Traian Băsescu, premierul Viorel Ponta, pleiada de miniștri de la Economie, primari, consilieri locali, județeni, parlamentari, printre care senatorul Nicolae Moga, dar și președintele Consiliului Județean Constanța, Horia Țuțuianu, cât și primarii din Mangalia și Limanu, Cristian Radu, respectiv Dan Gheorghe Georgescu.

De când s-a instalat însă atmosfera de panică, de incertitudine și chiar de disperare în rândul angajaților, famiiilor lor, dar și a cetățenilor în general, reprezentanții autorităților nu au mai scos niciun cuvânt, nu a făcut niciun demers, nu s-a deplasat la Ministerul Economiei ori la Guvern pentru a fi găsită o soluție salvatoare.

Nepăsarea lor a aruncat, acum, Mangalia în haos, generat de teama și zvonurile tot mai credibile privind închiderea definitivă a șantierului. Se pare că nimănui nu-i pasă de miile de familii din Mangalia și împrejurimi care au rate către bănci, copii de întreținut, o viață normală de trăit în fond, fiind mai comod să devină vizibili înainte de alegeri când se lansează noi promisiuni fără acoperire.

 

60% din forța de muncă a șantierului a fost asigurată doar de municipiul Mangalia!

 

Aleșii ar fi trebuit să acorde atenție navaliștilor, nu doar pentru că au drept de vot, ci pentru că țin economia locală în viață, pentru impozitele mari încasate de la DMHI și nu în ultimul rând pentru că numărul celor care lucrează acolo este covârșitor.

Anul trecut pe vremea aceasta, 60% din forța de muncă a șantierului o reprezenta numai cetățenii din Mangalia, 4.500 la număr. Urmau satele și comunele Ciocârlia, Casicea, Adamclisi, Chirnogeni, Cotu Văii, Negru Vodă, Plopeni, Comana cu un procent de 18% dat de cei 1.328 de angajați, apoi zona 2 Mai, Limanu, Vama Veche – 9%, asigurat de 634 de salariați. Un procent de 8% era reprezentat de zona Pecineaga, Albești, 23 August care avea 583 de angajați, apoi zona Constanța (Eforie, Agigea, Mihail Kogălniceanu, Techirgiol, Ovidiu, Topraisar) cu un procent de 5% dat de 350 de angajați. În total, lucrau în șantier 7.395 de oameni.

În prezent, din păcate sunt aproximativ 1.700, dar se zvonește că ar rămâne, curând, sub 1.000!

Cu toate acestea, însă, guvernează tăcerea în rândul aleșilor, domnii având, probabil, preocupări mai importante, ba mai mult, unii dintre ei aflându-se chiar în febra pre-campaniei electorale…

 

Vom reveni!

 

 

 

 

 




Sindicaliştii de la DMHI merg vineri să-i ceară ministrului Economiei să găsească o soluţie rapidă pentru salvarea şantierului

 

Liderul Sindicatului Liber Navalistul, Laurenţiu Gobeajă se va întâlni, vineri, 16 februarie, la ora 10.00, cu ministrul Economiei, Dănuţ Andruşcă. Vizita la minister ne-a fost confirmată şi de către şeful de cabinet al ministrului, Cristi Niculescu. Domnia sa ne-a mai declarat faptul că ministrul Economiei, Dănuţ Andruşcă s-a întâlnit de mai multe ori în ultima perioadă (inclusiv astăzi, n.r.) cu reprezentanţii Damen, fiind în curs negocieri cu aceştia. „Discuţiile continuă pe tema şantierului de la Mangalia, dar ministerul nu are decât un rol de avocat, de intermediar. Noi vom comunica rezultatul negocierilor, îndată ce acestea vor fi încheiate, iar, ulterior Guvernul va fi cel care va anunţa decizia ce se va lua”.




Peste 2,5 milioane de euro, bani europeni, vor ajunge la Mangalia, pentru dezvoltarea comunităților pescărești

 

Asociația FLAG Mangalia Litoral a semnat contractul de finanțare cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin Direcția Generală Pescuit – Autoritatea de Management pentru POPAM, pentru implementarea proiectului intitulat “Dezvoltarea comunităților pescărești prin implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală integrată în zona Mangalia Litoral”.

 

Valoarea totală alocată implementării proiectului este de 12.781.649,58 lei, din care 8.833.468,54 lei reprezintă valoarea alocată implementării propiectelor prin POPAM, inclusiv costurile de funcționare și animare.

 

Constituită cu scopul de a implica și dezvolta comunitățile pescărești, Asociația FLAG Mangalia Litoral își propune implementarea unei strategii locale integrate care urmărește dezvoltarea unui sector piscicol competitiv, modern și dinamic, bazat pe activități durabile de pescuit și acvacultură, fără a neglija aspectele legate de protecția mediului, dezvoltarea socială și bunăstarea economică.

 

Inițiativa de dezvoltare locală are ca punct central cea mai veche tradiție a zonei, cea a pescuitului, favorizată de așezarea pe țărmul Mării Negre cu un mare potențial pentru dezvoltarea pescuitului marin, prin atragerea de investiții în activități piscicole și de acvacultură, în vederea dezvoltării durabile a teritoriului. Pescuitul şi acvacultura, alături de prelucrarea peştelui şi comerţul cu peşte şi produse din peşte, sunt activităţi prezente în toate cele 5 comunități membre ale parteneriatului public privat: comuna 23 August, municipiul Mangalia, comuna Limanu, comuna Albești și comuna Pecineaga.

 

Implementarea proiectului „Dezvoltarea comunităților pescărești prin implementarea strategiei de dezvoltare locală integrată în zona Mangalia Litoral” contribuie totodată la dezvoltarea și consolidarea unor servicii de calitate în sectorul pescăresc, crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea infrastructurii specifice activității de pescuit (porturi, puncte de centre de primă vânzare, etc). Cu ajutorul acestui proiect se dorește obținerea unui diagnostic corect și realist asupra zonei, identificarea avantajelor și a problemelor, a oportunităților și a riscurilor ce pot apărea, precum și formularea priorităților, obiectivelor și a măsurilor necesare a fi implementate în zonă.

 

Beneficiarii direcți dar și indirecți ai acestui proiect de dezvoltare a comunităților pescărești sunt unitățile administrativ teritoriale, asociațiile de pescari, persoanele fizice autorizate, dar și întreprinderile individuale/familiale. Principalele probleme care justifică necesitatea implementării unei Strategii de Dezvoltare Locală sunt infrastructura insuficient dezvoltată, mijloace de transport specializat insuficiente și în mare parte învechite, nivelul de trasabilitate scăzut, precum și lipsa activităților pentru crearea de locuri de muncă.




CAMPIONATUL JUDEŢEAN DE KUNG-FU ŞI CAMPIONATUL JUDEŢEAN DE KARATE „KYOKUSHIN”

Duminică 18.02.2018 la Complexul Sportiv „Tomis” din Constanţa, se vor desfăşura simultan „Campionatul Judeţean de Kung-Fu” şi „Campionatul Judeţen de Karate Kyokushin” ediţia 2018, pentru copii, cadeţi, juniori, seniori şi veterani. Campionatele sunt organizate de C.S. „Marea Neagră” Constanţa şi C.S. „Sakura” Constanţa.

La Kung-Fu, probele de concurs sînt: „Tuishou” şi „Light-Fighting Sanda”. La Karate „Kyokushin”, proba de Kumite.

La cele două campionate vor participa sportivi din cluburile membre ale Federaţiei Române de Arte Marţiale de Contact din judeţul Constanţa. La Kung-Fu s-au înscris 70 de sportivi, iar la Karate 60 de sportivi.

 

Program:

 

Duminică 18.02.2018:

-10.00-10.15: Deschiderea oficială.

-10.15-13.00: Meciuri la „Tuishou” la suprafaţa 1. Meciuri la Karate „Kyokushin”, la suprafaţa 2.

-14.00-14.30: Pauza de masă.

-13.30-17.30: Meciuri la şi „Light-Fighting Sanda” la suprafaţa 1.

-17.30-18.00: Festivitatea de premiere.

-18.00: Închiderea campionatelor.

 




Bugetul de venituri și cheltuieli al Mangaliei, în dezbatere publică

Primăria municipiului Mangalia a lansat în dezbatere publică proiectul de hotărâre privind aprobarea Bugetului de venituri și cheltuieli al municipiului Mangalia pentru anul 2018. Cei interesați sunt așteptați cu opinii, propuneri, sugestii pe marginea acestui proiect, la ședința publică de dezbatere, care va avea loc la sediul Primăriei, miercuri, 21 februarie, începând cu ora 12:00. Propunerea bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2018 se poate analiza pe pagina de internet a Primăriei Mangalia: www.mangalia.ro.

Informații suplimentare pot fi obținute la numerele de telefon: 0241751011, 0241751030, 0241751060. Persoana de contact este Fotin Diana, director al Direcției Economice.




În timp ce autorităţile dorm, Şantierul Naval Daewoo Mangalia este la un pas de faliment!

dmhiSoarta Daewoo Mangalia şi a celor mai puţin de 1.700 de angajaţi, câţi mai numără societatea la ora actuală, stă atârnată, de câteva săptămâni, de un fir de aţă. În noiembrie 2017, olandezii de la Damen Shipyards, firmă binecunoscută şi renumită pe piaţa navală a lumii, au bătut palma cu coreenii de la Daewoo pentru preluarea celor 51% din acţiunile pe care aceştia le deţineau la şantierul din Mangalia, iar tranzacţia a fost aprobată de Consiliul Concurenţei. Neoficial, reprezentanţii olandezilor se şi instalaseră într-un birou din şantier, ba, mai mult, făcuseră şi un inventar al tuturor bunurilor pe care urmau să le preia, începând cu utilajele din incinta unităţii şi terminând cu căminele în care sunt cazaţi angajaţii veniţi din alte localităţi.

Şi, cum numai la români se poate întâmpla, la numai o lună de la semnarea preluării acţiunilor de către grupul olandez, Guvernul Tudose se trezeşte că are dori ca Statul Român să îşi exercite dreptul de preemţiune şi să cumpere cele 51 de procente. Fostul premier anunţa la o televiziune de ştiri că România ar trebui să deţină un şantier naval “de stat”, unde să fie construite sau măcar reparate… bărcuţe! “Trebuie să facem nişte fregate pentru armată şi poate le facem noi, că înţeleg că alţii le-ar fi putut face la şantierul acela. (…) Să facem şi mentenanţa la noi şi dacă şantierul acela naval până acum producea, poate mai facem şi noi o bărcuţă acolo, mai mare, mai mică, mai frumoasă. Poate nu ne iese cea mai frumoasă din prima, dar nu este posibil ca într-o ţară cu atâta Dunăre, cu Dunăre maritimă şi cu mare, statul să nu aibă un şantier naval unde să-şi repare o bărcuţă mică, o bărcuţă măcar. Evident că deranjează, dar asta este viaţa”, a afirmat Tudose în luna ianuarie a acestui an.

Extrem de trist este faptul că, rupt total de realitate, Tudose nu s-a uitat un pic în urmă, pentru a vedea că Statul a deţinut un şantier naval, tot în Mangalia – SN1, de care s-a ales praful sub tutela guvernanţilor. Mii de oameni au rămas, atunci, fără joburi, şansa lor la supravieţuire fiind, paradoxal, tocmai Daewoo Mangalia, unde şi-au putut găsi de muncă.

În present, soarta celor 1.700 de angajaţi stă, undeva, în pixul unor conţopişti de la Bucureşti care evită să facă publică intenţia pe care o au vizavi de şantier. Grupul Damen se pare că ar dori, în continuare, să preia compania de la Mangalia, dar se izbesc de patriotismul prost înţeles al unor guvernanţi lipsiţi de orice pregătire profesională de profil. Fizic, şantierul a devenit, în mai puţin de două luni, o zonă a nimănui, aproape pustie, cu halele golite de oameni şi materiale de construcţii. Ultima navă construită a părăsit Mangalia în urmă cu câteva zile, iar docurile sunt pur şi simplu goale. Mii de navalişti au plecat, de bunăvoie, pe şantierele din Galaţi sau Tulcea, unde li se oferă condiţii de muncă decente, lăsându-şi familiile în urmă.

Le reamintim şi autorităţilor – locale, judeţene şi, mai ales parlamentarilor de Constanţa – că, prin plecarea angajaţilor din DMHI, le pleacă şi o mare parte a voturilor care i-au trimis în fotoliile calde, cu salarii mari, pe care le deţin la ora actuală. În vocea lor şi presiunea pe care ar putea-o pune asupra Guvernului pentru a lua, mai repede, o decizie în privinţa şantierului din Mangalia, stă soarta a mii de familii şi chiar a întreg oraşului de la malul mării, a cărui economie depinde, în proporţie covârşitoare, de soarta Daewoo Mangalia.

În ritmul în care DMHI este, parcă, înadins împins către faliment, nu ne-am mira ca, în câteva săptămâni, Statul Român să nu mai aibă, nici să vrea, forţa de muncă necesară nu pentru a construi fregate pentru Armată, dar nici măcar “bărcuţele” visate de ex-premierul Tudose.

Şi pentru că amână, inexplicabil, luarea unei decizii salvatoare pentru şantier, Statul prin Ministerul Economiei se joacă cu vieţile a mii de cetăţeni din Mangalia şi împrejurimi!

Proaspăt ales în funcţia de preşedinte al Sindicatului Liber „Navalistul”, Laurenţiu Gobeajă a trimis chiar şi în perioada când era lider interimar adrese şi scrisori către Ministerul Economiei. Numai că în interval de câteva luni la conducerea instituţiei s-au perindat trei miniştri Alexandru Petrescu, Gheorghe Şimon şi Dănuţ Andruşca (prezent), astfel că de fiecare dată încercările de a dialoga pe tema şantierului au trebuit reluate. În baza ultimei adrese, sindicatul aştepta răspuns prin care ministrul să-i primească în vederea discutării faţă în faţă a situaţiei şantierului şi a locurilor de muncă ale salariaţilor aflate în pericol.

Dacă răspunsul nu va veni, sindicaliştii vor apela la noi demersuri astfel să se facă auziţi, întrucât amânările nu fac decât să înrăutăţească şi mai mult panica din rândul salariaţilor.

Până atunci, s-au găsit soluţii de avarie, temporare, concretizate în detaşarea a 100 de salariaţi, pentru o perioadă de 60 de zile, la şantierele din Galaţi, Tulcea şi Brăila, întrucât la Mangalia, volumul de muncă este tot mai redus. În ceea ce priveşte portofoliul de lucrări, acestea vizează contracte de colaborare cu şantierele Tulcea şi Galaţi care ne-au oferit o gură de oxigen. Deocamdată, contracte mari, construcţii de nave de la zero nu există, însă Departamentul de Marketing al şantierului lucrează intens pentru găsirea unor potenţiali clienţi.

Pe de altă parte, şedinţele Consiliului de Administraţie nu lămuresc deloc situaţia, şi nici o şedinţă AGA nu se întrezăreşte la orizont. Recent, vicepremierul Paul Stănescu a declarat că doreşte să schimbe legislaţia ambiguă care pe de o parte permite, iar pe de altă parte interzice statului român să-şi exercite dreptul de preemţiune. Numai că există şi o directivă europeană, plus o decizie a Organizaţiei Internaţionale a Şantierelor Navale care ar interzice, indiferent de legislaţia existentă, exercitarea acelui drept de preemţiune care s-a traduce într-un ajutor de stat mascat.

Şi atunci, ne întrebăm de ce se încăpăţânează statul să pună lacăt celui mai mare şantier din România, cu un potenţial imens şi cu realizări remarcabile în întreaga lume?!

Nici cetăţenii ceilalţi ai Mangaliei, care nu lucrează direct în şantier, nu sunt liniştiţi, dimpotrivă, există o tensiune şi o panică generală, întrucât DMHI este singurul agent economic puternic care întreţine municipiul şi împrejurimile. Turismul este timid şi durează cel mult 3 luni pe an, comerţul este la pământ, multe firme mici şi-au închis porţile, astfel că întreaga Mangalie este la un pas de colaps şi riscă să aibă soarta unei zone miniere abandonate, fantomatice.

Vom reveni.

 




Locuitorii din Cumpăna nu au apă la robinete din cauza unei avarii a rețelei de energie electrică

 

Din cauza vantului puternic, la ora 09,40, linia de alimentare cu tensiune a statiei de pompare si tratare Bifurcatie Cumpana a ramas fara energie, motiv pentru care statia nu poate functiona. In aceste conditii, s-a sistat alimentarea cu apa a tuturor abonatilor din localitatea Cumpana. Au fost anuntati reprezentantii furnizorului de energie, care au dat asigurari ca vor remedia avaria.

In continuare la statia de tratare si pompare Palas din municipiul Constanta se inregistreaza fluctuatii de tensiune, motiv pentru care abonatii deserviti au apa cu presiuni scazute.

 

 




Examenul de bacalaureat național – Evaluarea competențelor lingvistice și digitale, 12-22 februarie 2018

Conform Calendarului examenului de bacalaureat național -2018, în perioada, 12–22 februarie 2018, elevii de liceu vor susține probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale, astfel:

            La nivelul județului Constanța, s-au înscris 5.293 de candidați (4.570 – serie curentă și 723 – serii anterioare), care vor susține probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale în 51 de centre de examen (conform Anexei).

            Proba de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română începe la ora 9.00, conform programării afișate în fiecare centru de examen.

            Subiectele pentru proba de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orală în limba română sunt elaborate de către Centrul Național de Evaluare și Examinare și cuprind texte literare, nonliterare, itemi corespunzători descriptorilor competențelor din programele pentru bacalaureat. Pentru elaborarea răspunsurilor, se acordă fiecărui candidat câte 15 minute, iar pentru susținerea acestora în fața comisiei, câte10-15 minute. În urma susținerii probei, candidaţii primesc nivel de competenţă lingvistică: utilizator mediu, utilizator avansat, utilizator experimentat.




Parcările de reședință, în dezbatere publică, la Mangalia

Primăria municipiului Mangalia a lansat în dezbatere publică proiectul de hotărâre care se referă la Regulamentul de organizare, funcționare și rezervare a parcărilor publice din localitate. Cei interesați sunt așteptați cu propuneri, sugestii sau completări pe marginea documentului, la ședința publică de dezbatere, care va avea loc la sediul Primăriei, vineri, 16 februarie, începând cu ora 12:00. Potrivit Regulamentului, fiecare cetățean al orașului își va putea rezerva, contra-cost, un loc de parcare de reşedinţă, în zona în care locuieşte, iar terenurile libere din zona hotelurilor vor fi date în folosinţă proprietarilor acestora. La fel, parcările din faţa instituţiilor publice vor putea fi folosite doar de către angajaţii acestora. În prezent, reprezentanții Primăriei Mangalia caută soluțiile cele mai bune pentru crearea locurilor de parcare, în special pentru cele de reședință. În întâlnirile primarului localității cu cetățenii, problema locurilor de parcare a fost intens discutată. ”Pentru a crea locuri de parcare și alei pietonale asfaltate, în unele zone vom fi nevoiți să demolăm garaje. De altfel, tot mai mulţi cetățeni cu care am vorbit pe stradă ne-au solicitat demolarea garajelor și amenajarea de parcări de reședință. În acest sens, vom organiza întâlniri cu locatarii, în fiecare zonă unde sunt garaje, pentru a decide împreună sistematizarea și modernizarea spațiilor dintre blocuri”, a declarat primarul Mangaliei, Radu Cristian.




Ședință de îndată la Primăria Mangalia

 

Primarul municipiului Mangalia, Radu Cristian, a convocat consilierii locali la o şedinţă de îndată, joi, 8 februarie, începând cu orele 12:30 pentru a dezbate mai multe proiecte de interes pentru comunitate. Pe ordinea de zi se află proiectul de hotărâre privind obiectivul de investiții ”Dezvoltare Turistică în Stațiunea Venus”, dar și cel privind încadrarea în categoria funcțională de străzi a unor bunuri imobile.




O nouă sedintă de indată la primărie: completarea si actualizarea inventariului domeniului public, pe ordinea de zi

Konica_etaj_1-20180207200453

 

Konica_etaj_1-20180207200453




Din cauza numărului mare de viroze, accesul în secțiile Spitalului Județean este limitat

 

Ca urmare a numărului crescut de viroze și infecții respiratorii apărute în ultima lună la nivel national dar și local, și, la recomandarea Direcției de Sănătate Publică Constanța, conducerea SCJU “Sf. Apostol Andrei” Constanța a luat mai multe hotărâri în privința accesului vizitatorilor în incinta unității spitalicești.

Astfel, începând de mâine, 08.02.2018, se vor aplica următoarele măsuri:

 

– în secțiile Oncologie, ATI adulți și ATI copii va fi interzis accesul aparținătorilor

– pentru toate secțiile din Spital se va reduce programul de vizită. Accesul vizitatorilor va fi permis, zilnic, în intervalul 13.30-17.00

– accesul vizitatorilor în afara orelor de program este complet interzis

– în timpul programului de vizită se impune limitarea accesului la 1 vizitator/pacient

– persoanele cu viroze/ infecții respiratorii nu au avoie să intre în saloanele pacienților

– sunt interzise consulturile pacienților civili în cabinetele medicale din incinta secțiilor.

Consultațiile se vor efectua doar în Ambulatorii.

 

Alte reguli impuse:

 

– Echipamentul de protecție este obligatoriu. Acesta este disponibil la intrarea în secții

– Purtarea măștii este obligatorie

– Respectarea măsurilor de igienă a mâinilor, spălarea și dezinfectarea mâinilor cu soluții hidroalcoolice sunt obligatorii atât pentru pacienți și vizitatori cât și pentru personalul medical.




Decizie usturătoare: Se majorează costul biletelor Mangalia-Limanu-Vama Veche!

Cursele Mangalia-Limanu-Vama Veche s-ar putea scumpi de la 1 martie. Cel puțin așa anunță o notă postată în mijloacele de transport în comun, care efectuează curse regulate pe acest traseu: biletele preplătite vor costa 5 lei și vor fi valabile doar o lună, în timp ce o cursă plătită direct la șofer va fi 10 lei, indiferent dacă are loc pe traseul Mangalia-Limanu, Limanu-2 Mai, Limanu-Vama Veche. Administrația publică locală afirmă că nu se poate implica în vreun fel în decizia conducerii firmei ce deține licența de transport: „Nu primăria a organizat licitația pentru acest traseu, fiind vorba despre un traseu pe un drum național, ci Ministerul Transporturilor. Nu depinde de primărie prețul biletelor și, deci, nici nu putem lua exempul altor localități de a acorda facilități la transport anumitor categorii de persoane. Singurii care beneficiază de reducere sunt elevii de liceu (n.r. acestora li se acordă o reducere de circa 40 de lei prin Inspectoratul Școlar Județean)„, ne-a declarat edilul de Limanu, Dan Gheorghe Georgescu.

Reprezentanții firmei care asigură transportul de persoane ne-au declarat că decizia pe care o doresc aplicată de la 1 martie vine ca urmare a faptului că numărul de călători a scăzut foarte mult, o consecință directă a transportului ilegal: „Biletele s-au scumpit cu 50 de bani, de la 4,5 lei la 5 lei. Așa cum am postat în mijloacele de transport, oricine poate achiziționa oricâte bilete preplătite, cu 5 lei, cu condiția să le termine în decurs de o lună”. Reprezentanții firmei mai spun că traseele și frecvența microbuzelor sunt stabilite prin caietul de sarcini al licitației câștigate în urmă cu câțiva ani și că nu le pot modifica.27657161_2078307185737139_6237421130513749126_n

 




Cultură de cannabis in-door, descoperită în locuinţa unui bărbat

cannabis1Sute de grame de cannabis, plante în stare de vegetație, seminţe și unt de cannabis au fost descoperite în urma unei percheziții, efectuate de polițiștii de combatere a criminalității organizate și procurorii D.I.I.C.O.T. din Constanța.

La data de 1 februarie a.c., polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța, cu sprijinul Direcției Operațiuni Speciale a Poliției Române, sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T. –  S.T. Constanța, au descins la locuințaunuibărbat, în vârstă de 28 de ani, din județul Constanța.

În urma percheziției, a fost descoperită o cultură de cannabis in-door, fiind ridicate aproximativ 500 de grame de cannabis, 7 plante de cannabis în stare de vegetație, seminţe de cannabis, 100 de grame de unt de cannabis, 5 grindere, un aparat electric pentru confecționarea ţigărilor şi un sistem complet de cultivare in-door compus dintr-un cort, dispozitiv de alimentare cu apă, ventilatoare şi lămpi speciale.

Cel în cauză a fost reținut pentru 24 de ore, ulterior, Tribunalul Constanța emițând mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Acțiunea a beneficiat de sprijinul polițiștilor din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Constanța.

 

 

 

 




Laurenţiu Gobeajă, noul preşedinte al Sindicatului Liber Navalistul. Priorităţile noii conduceri, reanimarea activităţii santierului şi un nou contract colectiv de muncă

Ieri, s-au desfăşurat alegeri la Sindicatul Liber Navalistul din cadrul Şantierului DMHI. Comisia electorală a consemnat participarea a 852 de membri la scrutin care a fost, astfel, validat. În urma numărării voturilor, a fost ales preşedinte Laurenţiu Gobeajă, iar pentru funcţia de vicepreşedinte a fost ales Eugen Arsenie.

Noul preşedinte al Sindicatului Liber Navalistul a declarat pentru „Ediţia de Sud” că în această perioadă se negociază cu conducerea şantierului noul contract colectiv de muncă. „Contractul vechi a expirat, prevederile fiind prelungite până la semnarea celui nou. Negociem chiar şi zilele acestea şi sperăm ca până la sfârşitul acestei luni să semnăm noul contract colectiv de muncă. La data de 28 februarie expiră perioada de prelungire a contractului vechi, astfel că, în principiu, ar fi bine să-l parafăm pe cel nou. În condiţiile date, nu putem promite angajaţilor creşteri salariale, important este să le garantăm menţinerea locurilor de muncă. În vederea deblocării situaţiei incerte a şantierului, am făcut numeroase demersuri către Ministerul Economiei, numai că ministrul a fost schimbat şi trebuie reluat dialogul cu actuala conducere. În acest sens, am trimis o adresă şi este foarte posibil ca săptămâna viitoare să mergem la minister pentru a discuta faţă în faţă cu ministrul Dănuţ Andruşca. Din punctul meu de vedere, trebuie luată rapid o decizie, indiferent care va fi aceasta, deoarece lipsa unei soluţii produce şi mai multă panică şi incertitudine în privinţa şantierului atât în rândul salariaţilor, cât şi al cetăţenilor din municipiu. Pe de altă parte, departamentele Marketing şi Planificare din cadrul şantierului lucrează pentru contractarea unor noi lucrări care să reanimeze activitatea şantierului. În prezent, avem un corp de navă la reparat şi urmează să fie adus un al doilea. Dar deoarece nu toţi salariaţii au de muncă, 20 dintre aceştia vor fi detaşaţi la Şantierul Brăila, iar alţi 60 la Tulcea, temporar, pentru o perioadă de 60 de zile, conform Codului Muncii”, a precizat noul lider sindical Laurenţiu Gobeajă.