18 iulie 2024 21:06

Turistii din sudul litoralului, invitati sa asiste la rugaciunile musulmane in cea mai veche geamie din Romania

Geamia cea mai veche din România, ridicată în 1525, a fost numită „Esmahan Sultan“, după numele fiicei lui Selim al II-lea (şi soţia lui Socollu Mehmet Paşa). Prima reprezentare grafică a geamiei este o pictură în acuarelă, ce datează din 1828, realizată de către călătorul francez Hector de Bearn. În lucrare este înfăţişat un minaret mult mai înalt decât cel actual. Specialiştii care au lucrat la refacerea Geamiei „Esmahan Sultan“ spun că singura concluzie a acestei inadvertenţe o reprezintă un posibil cutremur, ce a avut loc între anii 1829-1838 şi care ar fi avut o magnitudine de 7,3-7,5 grade. Se mai spune că, în timpul războiului dintre Rusia şi Turcia, geamia a fost bombardată de ruşi, iar minaretul a fost serios avariat. Următoarea reprezentaţie a gemiei este din anul 1931: o carte poştală ce înfăţişează geamia şi cimitirul, acesta din urmă având un aspect părăsit.

Prima mentiune a reabilitarii gemiei, realizată din fondurile statului român este din 1947, în timpul hogei Gemil Semil Reşit. În 1961 Direcţia Monumentelor Istorice începe în 1961 restaurarea şi consolidarea moscheei, în baza unui proiect al arhitectului Rodica Mănciulescu, în acelaşi an având loc şi prima refacere a mormintelor din curtea locaşului de cult.

Experţii români care au studiat în 2007 gradul de degradare al construcţiei şi cimitirului musulman care o înconjoară au constatat că partea superioară a minaretului era foarte înclinată, riscând să cadă la cel mai mic cutremur, clădirea geamiei era serios deteriorată, la fel şi stâlpii de susţinere din lemn, în timp ce cimitirul musulman era năpădit de buruieni crescute în mod necontrolat în ultimii 40 de ani.

Un milion de euro oferiţi pentru moschee de un afacerist turc

 Reabilitarea Geamiei „Esmahan Sultan“ nu ar fi avut loc dacă s-ar fi aşteptat fonduri de la Ministerul Culturii şi Cultelor, cel ce ar trebui să se îngrijească de soarta locaşului. Moscheea şi cimitirul acesteia sunt înregistrate în lista Monumentelor Istorice din România, fiind considerate, ca importanţă, de clasă „A“. Însă, cum fondurile pentru reabilitarea acestora au fost infime, „salvatorul“ geamiei este un afacerist turc, Capa Tunc. Lucrările, al căror cost s-au ridicat la peste un milion de euro, au fost suportate într-o proporţie de aproape 100% de către fostul bancher şi proprietar al unui mall din Bucureşti. Această sumă face parte din vechiul obicei musulman al “zakah“-ului (deniei), care se plăteşte o dată pe an săracilor sau pentru slăvirea lui Allah, după cum a declarat, pentru „Ediţia de Sud“, vicepreşedintele UDTTMR Mangalia, Nuredin Tair.

Turiştii, invitaţi să asiste la rugăciune

 Reparaţiile au fost făcute de muncitori turci şi români. Acestea au cuprins atât clădirea – acoperişul, interiorul şi exteriorul clădirii, dar şi minaretul, care ajusese atât de înclinat încât nici hogea nu mai îndrăznea să urcea în el, pentru a chema la rugăciune credincioşii – cât şi curtea geamiei. O dată înlăturate buruienile din curte, au putut fi redescoperite şi mormintele de aici. Cele mai multe datează din anii 1200-1212, deci înainte de ridicarea moscheei, aici fiind înmormântaţi hogi, comandanţi de oşti, în general personalităţi ale Imperiului Otoman care au decedat în zona aceasta. Toate inscripţiile sunt în limba arabă veche şi traducerea lor înseamnă o muncă extrem de dificilă pentru specialiştii aduşi din Turcia. În curte au fost construite o fântână şi o clădire specială unde credincioşii musulmani se pot purifica înainte de slujbă. Tot aici a fost amenajată o potecă, din piatră, care înconjoară toată curtea dând posibilitatea vizitatorilor să admire întreg edificiul.

Clădirea a fost realizată din piatră cioplită de meşterii turci, fiecare cu o grosime de 85 de centimetri. Zidăria a fost realizată din blocuri de piatră, fiind făcută fără a se fi folosit vreun liant, ci scoabe din oţel, turnate în orificii din piatră.

Turiştii, fascinaţi de chemarea la rugăciune a hogei Halil Ismet, pot vizita geamia, mormintele şi chiar şi minaretul, de la înălţimea căruia pot admira întreg oraşul. Hogea de aici le va povesti întreg istoricul locaşului de cult şi, ulterior, îi va pofti şi înăuntru, pentru a asista la rugăciunea credincioşilor musulmani.

Femeile, acceptate la rugaciune numai la sarbatorile mari

Comunitatea turco-tătară numără la Mangalia, în prezent, mai bine de 3.000 de credincioşi musulmani. Dintre aceştia, vârstnicii sunt cei care vin în fiecare zi la rugăciunile rituale. Rugaciunea islamică se practică zilnic, de cinci ori, iar chemarea imamului se face auzită în tot oraşul: “Allahu Akbar!” – “Allah e mare!”. Cele cinci rugăciuni poartă denumirile perioadei din zi în care au loc: FAJR (dimineaţa) – de la mijitul zorilor până cu puţin înainte de răsărit; – ZUHR (prânz) – de la miezul zilei (ora 12.00) până după-amiază; – ‘ASR (după-amiaza) – de după-amiază târziu până cu puţin înainte de începerea apusului;  MAGHRIB (apus) – după apus, până se sfârşeşte ziua; ‘ISHA’ (seara) – noaptea până la miezul nopţii sau mijitul zorilor.

La cele două sărbători din islamism – ‘Idul Fitr si ‘Idul Adha – geamia „Esmahan Sultan“ devine neîncăpătoare. ‘Idul Fitr este celebrată la sfârşitul unei luni de post, când musulmanii îşi exprimă bucuria şi fericirea oferind Profetului o rugăciune în comun, la moschee. ‘Idul Adha, o altă sărbătoare majoră din Islam, este dedicată Profetului Ibrahim (Avraam), care a fost gata să îl sacrifice pe fiul său Ismail (Ishmael) la porunca lui Allah. Femeile musulmane nu au voie să asiste la rugăciunile din geamie, decât la anumite sărbători (de exemplu la sărbătoarea naşterii Profetului Mahomed, sau ziua în care Coranul a început să fie revelat). Nici măcar în zilele de vineri, sărbătorite de musulmani, ele nu au voie să participe la slujbe. Când vin la moschee ele stau întotdeauna către intrare, în spatele bărbaţilor.