Ziua Dobrogei, celebrată prin pictură

Zeci de tablouri care surprind peisajul unic ale Dobrogei, realizate de tineri de la liceele de artă din Capitală, vor fi expuse, începând de vineri, la Centrul Cultural “Yunus Emre” din Constanţa.

Lucrările, cuprinse generic sub titlul “Culorile Dobrogei”, au fost realizate de un grup format din 20 de tineri, de la liceele de artă “Nicolae Tonitza” şi “Dimitrie Paciurea” din Bucureşti, la începutul lunii septembrie, în cadrul proiectului cultural “Dobrogea-diversitate etnoculturală şi interacţiune socială prin pictură”, ediţia a II-a,  finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi organizat de Asociaţia RoBizArt din Bucureşti.

Pentru a celebra, prin talentul lor, Ziua Dobrogei, tinerii au urmat, între 2 şii 11 septembrie, un periplu în căutarea locurilor emblematice ale acestei regiuni străvechi, vatră a numeroase culturi şi etnii. Printre acestea s-au numrat Mănăstirea Dervent, ansamblul arheologic Adamclisi, Peştera Sf. Andrei, Cetatea Enisala, geamiile Ali Gazi Paşa – Babadag, Esmahan Sultan – Mangalia, Piaţa Ovidiu, Marea Moschee şi Edificiul roman cu mozaic din municipiul Consanţa, pădurea, peştera şi lacul Limanu.

Mulţi dintre tineri au făcut o călătorie aproape iniţiatică. Ei au văzut pentru prima dată Dobrogea în acest fel, cu natura, soarele, istoria şi cultura ei inegalabilă şi unică. Până acum, pentru aceşti adolescenţi, Dobrogea era marcată doar de trecerea Dunării, marcată de imaginea podului lui Saligny, şi de mare. Îndrumaţi de profesorii Anca Maria Ciofîrlă, Ioan Ladea, Nelu Predoi şi Andrei Mihnea Călinescu, ei şi-au sporit cunoaşterea şi abilităţile în pictura peisagistică”, a declarat Ştefan Pricop, responsabilul pentru comunicare al proiectului.

Proiectul cultural a fost realizat în parteneriat cu Liceul de Artă “Nicolae Tonitza”, Liceul de Artă „Dimitrie Paciurea”, Centrul Cultural Turc “Yunus Emre” din Constanţa, Grupul de Explorări Subacvatice şi Speologice (GESS) din Mangalia. Rolul membrilor GESS a fost acela de a-i ajuta pe tineri să descopere şi să transpună în lucrările lor cele mai interesante aspecte din arealul dobrogean, precum şi acela de a-i însoţi în atelierele de lucru din afara taberei de creaţie.

Acţiunea se  încheie de Ziua Dobrogei, printr-un vernisaj găzduit, începând cu ora 17.30, de Centrul Cultural Turc “Yunus Emre” din Constanţa. Expoziţia este o selecţie a celor mai bune lucrări în care este transpusă viziunea tinerilor artişti asupra Dobrogei ca model de convieţuire interetnică şi interculturală a românilor, aromânilor, turcilor, tătarilor, ruşilor-lipoveni, romilor, grecilor, armenilor, etc.

În 14 noiembrie se împlinesc 136 de ani de când Dobrogea s-a reunit cu România, în timpul regelui Carol I. Dobrogea a revenit ţării noastre în urma Războiului de Independenţă dintre anii 1877-1878.

În dimineaţa zilei de 14 noiembrie 1878, Domnitorul Carol I, după ce a călătorit o noapte întreagă, a ajuns la Brăila. Acolo a fost primit de Ion C. Brătianu, generalul G. Angelescu – comandandul Diviziei militare ce urma să intre în Dobrogea, prefectul judeţului, primarul Brăilei şi consilieri locali, precum şi numeroşi cetăţeni ai oraşului. În cadrul festivităţilor organizate s-au ţinut mai multe discursuri, iar episcopul Dunării de Jos a oficiat un Te Deum.

Cu acest prilej, s-a dat citire celor două importante documente:Proclamaţia către dobrogeni şi un Înalt ordin de zi către armată. Proclamaţia poate fi considerată ca fiind, în aceeaşi măsură, o afirmare a deciziilor prin care statul român lua în stăpânire Dobrogea, o asigurare a respectării legilor ţării, a religiei minorităţilor din această provincie şi a proprietăţilor, a ordinei şi disciplinei, dar şi un îndemn la colaborare cu autorităţile statului român. La final, Carol I a străbătut oraşul Brăila în fruntea trupelor militare şi în aplauzele cetăţenilor. După festivităţi, oficialităţile, împreună cu Principele Carol I şi prim-ministrul Ion. C. Brătianu, s-au îmbarcat pe vasul „Ştefan cel Mare” şi au debarcat în Dobrogea, la Ghecet, unde au fost întâmpinaţi de numeroşi dobrogeni: români, turci, tătari şi bulgari.

De la Ghecet, Carol I s-a întors în capitală pentru a deschide întrunirea Corpurilor Legiuitoare, însă nu înainte de a ura drum bun trupelor militare care plecau spre Măcin. Autorităţile civile şi militare ale statului român au ajuns la Măcin, apoi la Babadag, după care, în ziua de 18 noiembrie, au intrat în Tulcea. În oraşul Constanţa au ajuns în ziua de 23 noiembrie 1878.