Credincioşii musulmani intră, de azi, în Postul Ramazanului

De astăzi, toţi musulmanii din România, aproximativ 70.000 de suflete, din care peste trei sferturi se află în judeţul Constanţa, vor intra în luna Ramadan, luna a noua a anului calendaristic islamic, cea mai importantă sărbătoare musulmană. Este luna postului, perioadă în care toţi credincioşii musulmani se abţin, începând de la răsăritul soarelui şi până la apus, de la mâncare băutură, fumat şi relaţii conjugale. Este luna iertării, timp în care aceştia încearcă să se purifice, să obţină control asupra pasiunilor şi viciilor şi să se ferească să mintă sau să fure.

Potrivit spuselor profetului Mahomed, „luna Ramadan este luna în care porţile raiului se deschid şi cele ale iadului sunt închise“. Hogea de la Mangalia, Halil Ismet, povesteşte că „Allah ne-a poruncit să postim timp de 30 de zile, să ne rugăm, iar apoi să ne bucurăm timp de trei zile. În noaptea de Laylat-al-Qadr, cea de a 27-a din timpul Ramazanului, aşa cum îi spunem noi, sau Ramadanului cum este cunoscut în celelalte ţări arabe, Coranul a fost revelat profetului Mahomed de către Allah“. Halil Ismet, hogea de la geamia „Esmahan Sultan“ din Mangalia, cea mai veche moschee din România ne spune că, după ce postesc toată ziua, credincioşii musulmani pot mânca toate bunătăţile pregătite pe timpul zilei, dar cu măsură.

În timpul Ramadanului, cel puţin vinerea, zi sfântă pentru musulmani, credincioşii (numai bărbaţi) vin la geamie să se roage, fiecare dintre rugăciunile rostite în această lună sfântă având o valoare, în ochii lui Allah, mult mai mare decât cele rostite în restul anului.

Dis de dimineaţă familiile musulmane se trezesc şi iau masa (temes) înainte de răsăritul soarelui. Până seara, cei ce ţin post nu vor mai mânca  şi nu vor mai bea absolut nimic, nici măcar apă. Seara, după apusul soarelui, va fi servită cina (iftar). La mesele de iftar şi temes, hrana este foarte concentrată şi săţioasă. În cinstea Ramazanului, denumit şi „on iki ayin sultani“ („împărăteasa celor douăsprezece luni“), se sacrifică animale (oi, capre, curcani etc) şi se gătesc specialităţi: bulgur, kuskus, suberek, kobete, baklavale. După masă se aduc mulţumiri lui Allah şi se spun rugăciuni în cinstea morţilor. Postul este obligatoriu. Sunt scutiţi de orele lungi de post persoanele vârstnice, bolnavii, gravidele şi lehuzele, copiii.

În zilele de post, credincioşii musulmani se află în stare de curăţenie absolută

În timpul postului nu sunt admise nici fumatul, dar nici … utilizarea parfumurilor cu alcool. Credinciosul musulman trebuie să se afle într-o stare de curăţenie absolută, atât fizică, cât şi psihică. Zilnic, credinciosul trebuie să vină la geamie, pentru slujba specială, teravi. La sfârşitul celei de a 27-a zi a postului, este comemorată “Kadâr Gecesi“ (Laylat al-Qadr în arabă), noaptea în care profetului Mahomed i-a fost revelat de către Allah. Este noaptea în care bărbaţi şi femei deopotrivă, merg la geamie şi ascultă predica imamului. Este noaptea în care cerul se deschide şi hotarele dintre lumea oamenilor şi cea a îngerilor se întrepătrund.

La finalul postului are loc Ramadan Bayram, trei zile de sărbătoare cu fripturi de vită şi oaie şi foarte multe dulciuri – baclavale, sarailii, fructe glasate, şuberek, geantâk şi multe altele. „După încheirea postului, în cele trei zile de Ramazan Bayram, copii vor merge din casă în casă, îşi vor arăta respectul faţă de familiile musulmane sărutând mîinile gazdelor şi vor primi o mulţime de dulciuri. Atât cei cu dare de mână, dar şi musulmanii simpli oferă săracilor mâncare. Vârstnicii merg în fiecare zi la cimitir, unde citesc din Coran, la mormintele apropiaţilor, rugându-se pentru sufletele lor“, ne spune hogea Halil Ismet, de la „Esmahan Sultan“.