17 august 2025 19:39

Maria Dănilă din Mangalia a ajuns pe K2, al doilea cel mai înalt munte din lume: „Am completat podiumul celor mai înalte vârfuri”

Maria Alexandra Dănilă

Maria Alexandra Dănilă

image_pdf

Alpinista din Mangalia, Maria Dănilă, reușește o nouă performană remarcabilă: tânăra, care este și cetățean de onoare al orașului, a pășit pe K2, al doilea cel mai înalt munte de pe Pământ.

Într-o postare pe pagina sa, Maria Dănilă a povestit câteva secvențe din drumul său către K2:

Pe 11 august am reușit să pășesc pe K2, completând podiumul celor mai înalte vârfuri din lume. Totuși, K2 a fost o expediție care nu mi-a plăcut mai deloc, în contrast cu favorita mea, Kanchenjunga.

Ce mi-a plăcut:

  • peisajele spectaculoase și inedite din Karakorum
  • organizarea celor de la Imagine Nepal și determinarea lui Mingma G de a atinge vârful.
  • oamenii din Pakistan, care mi s-au părut foarte dornici să mă ajute cu orice aveam nevoie

Ce nu mi-a plăcut:

  • tragedia de la coborâre, când Jing (colega mea de cort de la rotație) a murit lovit[ de o piatra care i-a trecut prin casca
  • căderile constante de pietre, în special dintre C1 și ABC (unde am fost lovita în gamba la rotație), dar și dintre C2 și C1 (unde am fost lovita sub umar la coborârea de pe vârf)
  • așteptarea sub seracurile de la Bottleneck pt fixarea corzilor în ziua vârfului (dar și imposibilitatea de a alege să te întorci, fiind prins la mijloc într-o coada de oameni), mai ales într-o zi foarte calda și fară vânt care m-a dus cu gândul la cărțile citite despre august 2008
  • zăpadă până la brâu în multe locuri în ziua vârfului, mini-avalanșele declanșate de echipa de fixare corzi peste noi, numărul mare de oameni agățați simultan și în așteptare pe același segment de coarda
  • expunerea constanta și gheata albastra și dificila situata în dreptul cadavrului lui John Snori (ambele m-au depășit puțin psihic sau fizic)
  • așteptarea de peste 20 zile din BC, fară internet și fară mâncare foarte variata din cauza logisticii dificile, dar și cu un sentiment de izolare printre vorbitorii de chineza, urdu și nepaleza (noroc cu întâlnirile cu Csaba, Laură, Justin, Marius, Laszlo- mulțumesc, a fost o placere să stam la povesti)
  • problemele infrastructurii pakistaneze: poduri rupte (atât auto cât și pietonale), trekul extrem de lung de la plecare”.

„Overall, simt că nu m-am bucurat aproape deloc de experiență în ciuda obiectivului atins, nu stiu daca are legătură și cu faptul că e a doua expediție din 2025 (poate a fost că atunci când ți-e foarte pofta de ciocolata, mănânci doua, ți-e rău și nu mai vrei niciodată)”.

FOTO: Maria Dănilă Facebook

Lasă un răspuns